Suceava
Plan urbanistic pentru arealul turistic al Munților RARĂU : Care sunt principalele provocări în procesul de dezvoltare sustenabilă?
Munții Rarău, una dintre cele mai pitorești zone montane ale României, se află în centrul unui amplu proiect de dezvoltare turistică. Planul Urbanistic Zonal (P.U.Z.) propus pentru această regiune are ca obiectiv crearea unei infrastructuri moderne, menite să atragă turiști și să sprijine economia locală. Inițiativa urmărește să echilibreze dezvoltarea urbanistică cu protecția mediului, pentru a menține frumusețea naturală a zonei
„Ţinutul Câmpulugului Moldovenesc alături de Ţara Dornelor comunicante pe Valea Bistriţei şi acum şi peste Masivul Rarău, compun nucleul istoric, cultural şi peisagistic al regiunii identitare Bucovina”
Consiliul Județean Suceava are în elaborare proiectul „Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru arealul turistic al munților Rarău”, care își propune stabilirea unor reglementări urbanistice în vederea asigurării unei dezvoltări durabile echilibrate și stabilirea unor reglementări unitare pentru zona masivului Rarău. Arealul de studiu cuprinde părți din unitățile administrativ-teritoriale ale municipiului Câmpulung Moldovenesc și comunele Crucea și Stulpicani.
Obiectivele Proiectului
Proiectul P.U.Z. din Munții Rarău include mai multe componente esențiale:
- Construirea unei rețele de infrastructură modernizată, incluzând drumuri de acces îmbunătățite, parcări și facilități pentru transportul public.
- Dezvoltarea unor spații de cazare și agrement, precum hoteluri, pensiuni și cabane montane adaptate cerințelor turistice actuale.
- Amenajarea traseelor turistice, cu puncte de belvedere și infrastructură pentru activități recreative, precum drumeții, ciclism montan și escaladă.
- Crearea unor zone de protecție ecologică, care să conserve biodiversitatea și să promoveze turismul responsabil.
Beneficiile pentru Comunitate
Implementarea acestui plan va aduce multiple avantaje pentru comunitățile locale:
- Creșterea numărului de locuri de muncă, prin dezvoltarea sectorului turistic și a serviciilor adiacente.
- Stimularea investițiilor private, prin crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltatorii din turism.
- Îmbunătățirea infrastructurii locale, beneficiind atât rezidenții, cât și vizitatorii.
- Promovarea Munților Rarău ca destinație turistică de renume, atrăgând turiști din întreaga țară și din străinătate
SITUAŢIA EXISTENTĂ
Arealul de studiu cuprinde platoul montan al Rarăului, Culmea Muncelului, versantul de nord-est, versantul de sud-vest, Bâtca Neagră şi Piatra Stânei.
Arealul turistic al Munţilor Rarău se întinde pe 3 U.A.T.-uri : Câmpulung Moldovenesc în nord-vest, Stulpicani în est şi Crucea la sud-vest.
Suprafaţa arealului de studiu este de 7249Ha şi este distribuită 62% pe U.A.T. Câmpulung, 15% în
U.A.T. Stulpicani şi 23% pe U.A.T. Crucea.
Obiective naturale
Areal central: Coama masivului Rarău – Sit ROSCI0212 Rarău-Giumalău
- Formațiuni geologice: Pietrele Doamnei, Piatra Șoimului, Movila cu Piatră, Piatra Zimbrului, Popii Rarăului
- Peșteri și chei: Peștera Liliecilor, Cheile Moara Dracului, Cheile Bistriței
- Zone protejate: Șaua Ciobanilor, Râpa Roșie, Fânețele montane Todirescu, Codrii Seculari Slătioara
Rezervații naturale:
- Fânețele montane Todirescu (44,3 ha): Pajiști montane, floră variată (alt. 1200-1492 m)
- Codrul Secular Slătioara (1064,2 ha): Pădure protejată (alt. 790-1353 m), specii lemnoase diverse
- Peștera Liliecilor (0,6 ha): Cea mai mare colonie de lilieci din nordul țării (hibernează 3000+ exemplare)
Pietrele Doamnei (971 ha): Formațiune geologică unică în Carpați, dominată de molid, specii saxicole
Cheile Moara Dracului (1,3 ha): Zonă montană cu formațiuni geologice cretacice, floră și faună variată (urs, cerb, râs, lup etc.)
Alte obiective naturale:
- Șaua Fundul Colbului (legătură Rarău-Giumalău)
- Piatra Stânei, acces DJ175B
- Piatra Șoimului – vedere panoramică spre Valea Bistriței
- Piatra Zimbrului – masiv calcaros sub Vârful Rarău
- Arșița Rea – hotarul de SE al Masivului, delimitată de pasul Prislop
Obiective antropice
- Hotelul Alpin: Între Pietrele Doamnei și Piatra Șoimului
- Serviciul Salvamont & Cabana Pastorală: Situate la cota +1510, fără acces public amenajat
- Stația Meteo (+1570 m): Nemarcată pentru vizitatori
- Stația de Televiziune (+1630 m): Obiectiv de referință, posibil centru de informare montană
Proiecte în desfășurare:
- Cuibul de Șoimi: Platformă panoramică Skywalk pe Piatra Șoimului
- Mina părăsită: Tunel austriac vechi, panoramă spre Valea Izvorului Alb
DISFUNCŢII IDENTIFICATE:
- Lipsa unor amenajări comunicante în satele Slătioara şi Chiril care să indice Arealul Montan Rarău.
- Lipsa unor amenajări pe Valea Bistriţei în vecinătatea Cheilor Zugrenilor.
- Trafic intens pe DN17 în Câmpulung în lipsa unei şosele de centură.
- Gara Câmpulung Est nemodernizată.
- Accesul deficitar din oraşul Câmpulung către Pârtia de Schi peste calea ferată.
- Lipsa unor parcaje şi a unor amenajări publice la intrarea pe platoul montan.
- În afara Hotelului Alpin celelalte obiective nu sunt integrate într-un circuit de vizitare turistic.Construcţiile existente pe platou: Salvamontul, Cabana Pastorală, Staţia Meteo şi Staţia de televiziune, nu au spaţii sau activităţi orientate către public. Aceste construcţii reprezintă o resursă care trebuie valorificată în lipsa altor spaţii construite existente în zona protejată. Ele pot prezenta un interes turistic, ştiinţific, de agrement sau comercial. Reciclarea-revitalizarea fondului construit este un mijloc de revalorificare şi dezvoltare aunor activităţi turistice, ştiinţifice şi comerciale pe o stuctură deja existentă pe platoul montan, situate într-un areal natural protejat cu restricţii în ceea ce priveşte amenajări sau construcţii noi.
- Trupul de intravilan existent pe platoul montan nu este accesibil pe tot parcursul anului.
- Nu există un acces amenajat corespunzător cu parcaje, spaţii de agrement, indicatoare,
platforme de belvedere, etc… - Lipsa unor activităţi alternative Pârtiei de Schi în situaţia unor zăpezi slabe.
- Lipsa unor activităţi de vară consacrate similare Pârtiei de Schi.
- Turismul rural este subevaluat (bazat pe dezvoltarea comunitară – meşteşuguri tradiţionale, practici şi ritualuri, creşterea animalelor, viaţa pastorală, obiceiuri şi credinţe, evenimente şi târguri ciclice) şi are un potenţial de a completa activităţile de iarnă (Pârtia de Schi) dar şi pe timp de vară.




