Președintele CJ Suceava, Gheorghe ȘOLDAN, în contextul dezastrului de la Broșteni: „Toate casele grav afectate de puhoaiele de acum două săptămâni și-au găsit constructori, fără bani de la Guvern”

În urma viiturilor catastrofale din noaptea de 27 spre 28 iulie 2025, localitatea Broșteni, din județul Suceava, a devenit epicentrul unuia dintre cele mai ample procese de reconstrucție și solidaritate comunitară din regiune.

Distrugerile au afectat grav locuințe, infrastructură rutieră și poduri, lăsând în urmă familii fără adăpost și un peisaj economic și social profund marcat.

Într-un context în care sprijinul guvernamental întârzie, iar finanțările directe pentru reconstrucția caselor nu au fost încă alocate, răspunsul a venit rapid și consistent din partea autorităților locale, comunităților, ONG-urilor, companiilor private și voluntarilor.

Mobilizarea exemplară și unitatea în fața unei situații de criză au transformat Broșteni într-un veritabil model de reziliență, iar cuvintele Președintelui Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan, reflectă atât provocările, cât și speranțele acestei etape cruciale: „Broșteni devine cel mai mare șantier al solidarității din județ.”

Reconstrucția caselor – o mobilizare fără precedent, în absența sprijinului guvernamental

Unul dintre aspectele definitorii ale acestei perioade a fost faptul că toate casele grav afectate de viitură „și-au găsit constructori, fără bani de la Guvern,” după cum a precizat Gheorghe Șoldan. Această realitate scoate în evidență o mobilizare locală remarcabilă, în care primarii și comunitățile lor, ONG-urile, asociațiile religioase, companiile și voluntarii au sărit imediat în ajutor.

Președintele CJ Suceava punctează astfel o dimensiune esențială: „Fără finanțare guvernamentală directă, sprijinul comunitar a fost decisiv pentru a nu lăsa oamenii singuri în fața dezastrului.” Oamenii au fost nevoiți să-și găsească soluții rapide și pragmatice, iar constructorii pregătiți să intervină s-au mobilizat pentru a începe lucrările fără amânare.

De asemenea, Gheorghe Șoldan subliniază faptul că intervențiile nu se limitează doar la reconstrucția caselor complet distruse: „Vom ajunge și la casele care nu au fost distruse complet de inundații, dar au nevoie de reparații urgente.” Aceasta demonstrează o abordare cuprinzătoare, orientată spre redarea rapidă a unui trai decent pentru toate familiile afectate, indiferent de gradul de deteriorare.

Situația refugiaților interni – familii izolate, găzduite în condiții provizorii

De aproape două săptămâni, numeroase familii au fost nevoite să părăsească locuințele și să se refugieze temporar „la rude, prieteni, vecini sau în containere modulare,” după cum a punctat liderul județean. Această situație accentuează gravitatea dezastrului, dar și nevoia urgentă de finalizare a lucrărilor de reconstrucție pentru a asigura condiții de trai sigure și decente.

Impactul asupra infrastructurii – un apel la sprijin guvernamental urgent

Pe lângă casele afectate, viitura a provocat daune majore în ceea ce privește infrastructura rutieră și podurile. „Avem zeci de poduri și podețe rupte de ape, aproape 100 de kilometri de drumuri județene și 190 de kilometri de drumuri comunale afectate, numeroase drumuri forestiere închise,” a detaliat Gheorghe Șoldan.

Această situație nu doar că limitează accesul locuitorilor la serviciile esențiale și la mijloacele de trai, dar afectează serios și activitățile economice și dezvoltarea zonei pe termen lung. De aceea, șeful CJ Suceava face un apel ferm: „Așteptăm în continuare sprijin de la Guvern, pentru că avem nevoie de ajutor să refacem și infrastructura distrusă în urma viiturii.”

În absența unui sprijin consistent și rapid din partea statului, redresarea va fi anevoioasă, iar impactul socio-economic se poate adânci.

Evaluarea în teren – o acțiune de coordonare și responsabilizare directă

Sâmbătă, Gheorghe Șoldan, împreună cu primarul și viceprimarul localității Broșteni, au făcut un nou tur al satului Neagra, cea mai grav afectată localitate: „Am luat din nou la pas fiecare gospodărie unde este nevoie urgentă de reconstrucție și am stabilit cine se ocupă de lucrări.”

Această metodă de lucru – intervenția directă, „din teren” – asigură o alocare clară a responsabilităților, evitând întârzierile birocratice și fragmentarea eforturilor. Constructorii sunt deja pregătiți să intervină, iar planul de acțiune include nu doar reconstrucția, ci și reparațiile urgente.

Solidaritatea ca motor al refacerii – un exemplu național

Mesajul lui Gheorghe Șoldan nu este doar o descriere a situației, ci și o pledoarie pentru puterea unității: „Este impresionant ce se întâmplă la Broșteni de aproape două săptămâni. Zi de zi, tot mai mulți oameni ni se alătură. Zeci de comunități din județ, dar și din țară, sunt alături de noi în reconstrucția Broșteniului.”

Într-un moment în care tragedia putea să despartă sau să izoleze, viitura a ridicat în schimb un „baraj uman” de solidaritate și speranță, „din care se revarsă, peste orice durere, unitatea și solidaritatea oamenilor.”

Acest exemplu din Broșteni poate deveni un model replicabil în alte zone lovite de dezastre, evidențiind cât de vitală este colaborarea între autorități, mediul privat și societatea civilă.

Concluzii

Reconstrucția post-viitură din Broșteni evidențiază două mari lecții: puterea mobilizării comunitare în fața crizelor și nevoia imperioasă a unui sprijin guvernamental concret și consistent. Fără resursele statului, eforturile locale rămân incomplete, iar perspectivele de dezvoltare și revenire la normalitate sunt compromise.

Broșteni, transformat prin solidaritate într-un „cel mai mare șantier al județului,” este totodată o provocare și o lecție pentru decidenții politici: doar printr-un parteneriat real și sustenabil între toate nivelurile instituționale și societatea civilă se pot depăși cu adevărat efectele unor dezastre naturale majore.