Uniunea Europeană deschide o nouă cale de finanțare pentru infrastructura strategică din România, prin intermediul programului „SAFE” – Security Action for Europe.
Anunțul premierului Ilie Bolojan, făcut marți, 29 iulie, marchează un moment de cotitură pentru două proiecte de autostrăzi vitale pentru conectivitatea regiunii de nord-est: Pașcani – Suceava – Siret și Moțca – Iași – Ungheni.
Acestea ar putea fi incluse în portofoliul de proiecte transmise Comisiei Europene în vederea finanțării prin mecanismul SAFE, un instrument creat în 2025 de Comisia Europeană pentru a susține investițiile urgente în industria de apărare și infrastructura cu dublă utilizare – civilă și militară.
SAFE: o oportunitate financiară fără precedent
Programul SAFE pune la dispoziția statelor membre ale UE 150 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi pe termen lung, cu scadențe de până la 45 de ani, 10 ani perioadă de grație, fără plata TVA și garantate de bugetul Uniunii Europene. Instrumentul este considerat esențial în contextul reducerii implicării americane în arhitectura de securitate europeană și al nevoii de consolidare a infrastructurii logistice a UE și NATO, în special pe flancul estic.
Aproximativ 30% din valoarea proiectelor incluse de România în aplicația SAFE vizează mobilitatea militară și infrastructura strategică de transport, în timp ce restul de 70% sunt direcționate spre achiziții pentru industria de apărare.
Autostrăzile Moldovei – dublă utilizare, dublă miză
Autostrăzile Pașcani – Suceava – Siret și Pașcani – Iași – Ungheni sunt considerate coridoare logistice de importanță strategică, fiind esențiale nu doar pentru dezvoltarea economică a Moldovei, ci și pentru mobilitatea forțelor aliate în eventuale scenarii de criză.
„România va putea deveni un hub regional de conectivitate, valorificând poziția portului Constanța și consolidându-și rolul în sprijinirea Ucrainei și a flancului estic NATO. Autostrăzile propuse asigură o axă strategică de transport, atât pentru uz civil, cât și pentru mobilizare militară”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Stadiul proiectelor și potențialul de accelerare
1. Autostrada Pașcani – Suceava – Siret (parte din A7)
Acest tronson cu o lungime totală de aproximativ 117 km este împărțit în două sectoare:
-
Pașcani – Suceava (61,9 km), împărțit în două loturi, are deja constructorul desemnat – UMB Spedition, însă contractele nu au fost semnate încă.
-
Lotul 1 (Pașcani – Roșcani) – 33 km | Valoare: 3,1 miliarde lei
-
Lotul 2 (Roșcani – Suceava) – 29 km | Valoare: 2,9 miliarde lei
Proiectul include 72 de structuri (poduri, pasaje, viaducte) și 5 noduri rutiere, printre care Nodul Rutier Aeroport Suceava, ceea ce evidențiază importanța sa pentru logistica regională.
Finalizarea indicatorilor tehnico-economici este în curs, urmând aprobarea prin Hotărâre de Guvern.
2. Autostrada Moțca – Iași – Ungheni (parte din A8)
Cu o lungime de peste 100 km, acest tronson asigură conectivitatea directă între coridorul est-vest și granița cu Republica Moldova. Este structurat în cinci sub-sectoare:
-
Moțca – Tg. Frumos – 27 km | 6 oferte în evaluare | Termen finalizare procedură: 29 septembrie 2025 | Valoare estimată: peste 6 miliarde lei
-
Tg. Frumos – Lețcani – 28,6 km | 6 oferte în evaluare | Termen: 24 septembrie | Valoare estimată: 5,5 miliarde lei
-
Lețcani – Iași – licitație în desfășurare | Ofertare: 25 august | Valoare estimată: 6,2 miliarde lei
-
Iași – Golăiești – licitație în desfășurare | Ofertare: 15 septembrie | Valoare estimată: 4,8 miliarde lei
-
Golăiești – pod Ungheni – licitație în desfășurare | Ofertare: 1 septembrie | Costuri estimate: 315 milioane lei
Podul de la Ungheni este deja în construcție, finanțat printr-un alt mecanism de mobilitate militară din cadrul programului „Connecting Europe Facility”.
Miza geopolitică și economică a conectivității
Prin includerea acestor proiecte în programul SAFE, România își consolidează rolul strategic în securitatea europeană, dar și potențialul economic al regiunii Moldovei. Conectivitatea transfrontalieră, susținută de infrastructură modernă, va permite:
-
accelerarea fluxurilor comerciale
-
facilitarea reconstrucției Ucrainei
-
atragerea investițiilor private
-
și reducerea disparităților regionale
De asemenea, poziționarea Moldovei ca o zonă de mobilitate strategică duală reprezintă o schimbare de paradigmă în planificarea infrastructurii naționale, unde prioritățile de apărare se aliniază cu obiectivele de dezvoltare durabilă.
Concluzie
Programul SAFE oferă României un cadru financiar inovator pentru accelerarea proiectelor de infrastructură cu impact regional și geopolitic. Dacă finanțarea este aprobată, autostrăzile Pașcani – Suceava – Siret și Moțca – Iași – Ungheni vor deveni coloane vertebrale ale unei noi rețele de mobilitate strategică a Uniunii Europene pe flancul estic, în timp ce vor sprijini direct modernizarea economică a Moldovei.
