În perioada 1991 – 2022, în județul Vaslui s-au înregistrat 633 de societăți străine, ceea ce înseamnă la nivel național un procent de numai 0,21% din totalul societăților străine. Valoarea totală a investițiilor străine este de 44.966.800 euro
Județul Vaslui se clasează la nivel național pe locul 41 în ceea ce privește numărul de societăți înregistrate și capitalul social total exprimat în echivalent valutar.
La nivel național, în coada clasamentului la atragerea investițiilor străine se situează județul Mehedinți, cu un total de 49,7 milioane de euro, și județul Gorj cu 11,1 milioane de euro. La polul opus se află județul Timiș cu investiții de 2 miliarde de euro.
La finalul acestui an, județul Vaslui va înregistra un PIB pe locuitor de 7.522 euro. Potrivit datelor furnizate de Comisia Națională de Prognoză, care a publicat “Proiecţia principalilor indicatori economico-sociali în PROFIL TERITORIAL 2022-2026”, județele cu cele mai scăzute performanțe economice sunt județul Botoșani, cu un PIB de 8.534 euro pe locuitor, și județul Călărași, cu 8.832 euro pe locuitor.
La polul bunăstării se află județe precum Cluj – 22.787 euro/locuitor, Timiș – 20.366 euro/locuitor și Brașov – 19.690 euro/locuitor.
PIB-ul pe cap de locuitor reprezintă un indicator utilizat pentru măsurarea producției și reflectă performanța economică și creșterea productivității. În general, acest indicator este folosit pentru a evalua nivelul de trai: un PIB pe cap de locuitor mai mare sugerează un nivel de trai mai înalt.
Participând la o întrevedere cu oamenii de afaceri și reprezentanții administrației locale din Vaslui, Paul Butnariu, vicepreședintele Camerei de Comerț și Industrie a României, a adus în discuție situația economică din Regiunea de Nord-Est.
El a menționat că această zonă este caracterizată de “polarizarea sărăciei”, subliniind că Moldova, în particular, are un PIB de doar 46% din media puterii de cumpărare a Uniunii Europene.
Aceasta este o diferență semnificativă față de București, capitala României, care se situează la 164% din media puterii de cumpărare a UE. Cu alte cuvinte, regiunea Cernăuți din Ucraina, Republica Moldova și Regiunea de Nord-Est a României formează un pol al sărăciei în contextul european.
„Ce putem face, sigur, cu toții de gândim! Una din căile pe care le avem este de dezvoltare a antreprenoriatului, de susținere a investițiilor. Investițiile străine în România sunt la fel de polarizate. Din totalul investițiilor străine directe în România, doar 2,2% ajung în Regiunea de nord-est, pe când 56% se oprește în Ilfov și București. Asta este realitatea! De ce nu vin investitorii în Regiunea de Nord-Est, știm foarte bine cu toții. Lipsa infrastructurii, lipsa voinței decidenților politici de a echilibra infrastructura României și așa mai departe”, a transmis Paul Butnariu.
