Connect with us

Viceguvernatorul BNR, Leonard Badea, analizează situația exporturilor și investițiilor României comparativ cu alte state din regiune

leonardo badea bnr 002 - Moldova Invest

Romania

Viceguvernatorul BNR, Leonard Badea, analizează situația exporturilor și investițiilor României comparativ cu alte state din regiune

Leonard Badea face o paralelă între evoluția exporturilor și investițiilor în România și 4 țări din fostul bloc estic: Bulgaria, Ungaria, Polonia și Republica Cehă

Consolidarea echilibrului economic extern al României reprezintă un aspect crucial în contextul dinamicilor factorilor structurali și al impactului crizelor recente, care au contribuit la menținerea unui deficit comercial și de cont curent ridicat. Analiza fluctuațiilor pe termen scurt a indicatorilor relevanți este importantă, însă obținerea unei perspective asupra poziționării strategice a României în regiune ca participant la fluxurile comerciale internaționale și destinație pentru investiții străine directe este esențială.

Pe măsură ce globalizarea continuă să redefinească dinamica comerțului și investițiilor internaționale, reevaluarea poziției strategice a economiei românești în aceste domenii este relevantă pentru modelarea perspectivei economice și a colaborărilor strategice viitoare.

Locul și rolul actual al economiei românești în cadrul fluxurilor internaționale de tranzacții comerciale și investiții sunt rezultatul unei interacțiuni complexe între evoluțiile istorice, factorii geopolitici și deciziile de politică economică internă. În ultimii ani, dezvoltarea economică a țării a fost influențată de eforturile de contracarare a efectelor negative generate de pandemia COVID-19 și de conflictele regionale, cum ar fi războiul din Ucraina. Comparând poziția economică a României cu cea a altor economii relevante din regiune, se pot identifica pași pentru îmbunătățirea situației actuale.

Pentru a obține o înțelegere completă a poziției economice a României pe piețele comerciale și financiare globale, este crucial să studiem performanța sa în comparație cu economii similare, precum Bulgaria, Ungaria, Polonia și Republica Cehă.

Aceste țări împărtășesc o istorie similară de tranziție de la comunism la economii de piață începând cu anii ’90, deși în ritmuri diferite, și concurează în prezent pentru investiții străine și oportunități comerciale în regiune

În cazul României, una dintre provocările structurale majore este reprezentată de ponderea ridicată a exporturilor provenite din sectoare industriale caracterizate prin valoare adăugată scăzută. Deși s-au făcut progrese în dezvoltarea sectoarelor de tehnologie și servicii, balanța externă rămâne afectată de competitivitatea mai redusă în sectorul agro-alimentar și cel al produselor cu nivel tehnologic ridicat. Dependenta de industriile tradiționale contribuie la deficitul comercial, întrucât România importă o cantitate semnificativă de bunuri pentru a satisface cererea internă. Creșterea consumului în gospodării a dus la o creștere a importurilor, iar dinamica investițiilor străine directe a fost asociată cu o creștere similară a importurilor.

Datele publicate de Eurostat arată că, în ultimii 20 de ani, cota de piață a exporturilor românești în comerțul internațional cu bunuri și servicii a crescut semnificativ, dar rămâne una dintre cele mai reduse în comparație cu țările din regiune. România a înregistrat progrese relative, dar nu a reușit să avanseze în clasamentul regional, spre deosebire de Polonia, care a avut cea mai mare creștere a cotei de piață. Totuși, exporturile românești s-au distanțat semnificativ față de cele ale Bulgariei, care au crescut mai lent, apropiindu-se în schimb de nivelul Ungariei, fără a o depăși deocamdată.

Deși în 2020 România avea o pondere mai ridicată a importurilor folosite în producerea exporturilor în comparație cu media Uniunii Europene (23,9% în România versus 15,9% media UE), în cadrul regiunii, în ultimii 10 ani, ne-am clasat într-o poziție mai favorabilă comparativ cu țările vecine (de exemplu, în 2020, acest procent era de 30,1% în Polonia, 39,4% în Cehia și 47,9% în Ungaria. Cu toate acestea, România nu a reușit încă să îmbunătățească fundamental nivelul de valoare adăugată al proceselor de producție interne pentru a reduce dependența exporturilor de importuri în ceea ce privește categoriile de bunuri cu grad mediu și ridicat de complexitate. Aceste date contrazic ideea că exporturile românești se bazează într-o mare măsură pe importuri, o perspectivă care a fost vehiculată destul de mult în ultima perioadă. Prin urmare, conform acestor date, nu se poate confirma ipoteza că o creștere semnificativă a exporturilor ar conduce la o creștere similară a importurilor. De asemenea, datele evidențiază faptul că majoritatea importurilor sunt generate de cererea internă de consum și de investiții, care continuă să depășească capacitatea ofertei interne.

Moldova Invest îți recomandă și ...   România va primi un sprijin de 33,9 milioane de euro în vederea remedierii pagubelor provocate de secetă și incendii de vegetație în 2022

Este clar că realizarea de investiții este crucială pentru depășirea efectelor crizelor actuale și pentru o creștere economică viitoare sustenabilă. Totuși, este important să observăm că, în prezent, aceasta implică importuri semnificative de bunuri și servicii.

Este încurajator faptul că o parte semnificativă din aceste investiții este finanțată prin programele europene (fonduri nerambursabile sau împrumuturi cu condiții mai avantajoase decât cele pe care le-ar fi obținut România direct). Cu toate acestea, ar fi fost preferabil ca aceste investiții să se realizeze într-o proporție mai mare folosind bunuri și tehnologii produse în România, pentru a limita impactul semnificativ al importurilor.

Ca o alegere strategică, este esențial să ne concentrăm pe investiții care să dezvolte capacitățile interne de a produce bunuri cu conținut tehnologic ridicat, reducând astfel dependența viitoarelor investiții de importuri și corectând dezechilibrele externe actuale. De asemenea, investițiile în dezvoltarea de către companiile locale a tehnologiilor competitive de ultimă generație ar trebui să fie punctul central al eforturilor, susținut de politici coerente, consistente și consecvente de sprijinire a activităților de cercetare-dezvoltare ale companiilor private, corelate și sincronizate cu mediul academic și cercetarea de bază realizată de institute finanțate din surse publice.

Este important să observăm că raportul dintre exporturi și importuri nu este determinat doar de cererea externă și de echilibrul dintre cererea internă de consum și capacitatea ofertei interne de a răspunde competitiv (înfluențat de cadrul general al politicilor economice), ci este influențat semnificativ și de factori structurali legați de comerț, logistică și tehnologie, specifici producției interne destinate piețelor externe.

Astfel, în afară de exporturile de mărfuri precum metalele de bază, produsele agroalimentare, mineralele și chimicele, și masa plastică, pentru care materiile prime sunt obținute într-o proporție semnificativă la nivel intern, multe alte categorii de exporturi depind în mod substanțial de importuri de componente și produse intermediare. De asemenea, sectorul produselor mașinilor, echipamentelor și mijloacelor de transport, care reprezintă o pondere majoră în structura exporturilor, se bazează încă pe utilizarea unei cantități semnificative de materii prime, componente și subansamble importate, nivelul de valoare adăugată intern fiind sub potențial.

Înainte de anul 2005, România se afla în cea mai puțin favorabilă poziție în regiune în ceea ce privește raportul dintre exporturi și importuri, dar a recuperat rapid decalajul major față de economiile vecine, astfel că în anii 2014-2015 deficitul comercial era foarte mic în termeni procentuali. În același timp, în tot acest interval, Cehia și Ungaria înregistrau excedente comerciale, iar după anul 2012 li s-a alăturat și Polonia

După anul 2015, România a experimentat o deteriorare semnificativă a raportului dintre exporturi și importuri, aceasta fiind mai accelerată decât în cazul țărilor menționate în regiune, care, cu excepția Ungariei, au continuat să se mențină pe o poziție de surplus comercial. În anul 2022, cele mai mari deficite în comerțul internațional al României au fost înregistrate în categoria produselor chimice și plastice (8,4 miliarde de euro, din care 7,3 miliarde în produse chimice, în special medicamente și produse de îngrijire) și produse minerale (6,2 miliarde de euro, reflectând în special importuri de petrol brut). În același timp, cele mai mari excedente s-au înregistrat în categoria mașinilor, echipamentelor, mijloacelor de transport (1 miliard de euro) și produselor din lemn și hârtie (0,7 miliarde de euro). Cvasi-totalitatea sub-sectoarelor de servicii au înregistrat un excedent comercial, cu cel mai ridicat fiind în cazul serviciilor de telecomunicații, IT și informaționale, de aproximativ 5,7 miliarde de euro (conform raportului “Investițiile străine directe în România în anul 2022” – disponibil online pe pagina de internet a Băncii Naționale a României).

Moldova Invest îți recomandă și ...   România a fost principalul furnizor de motorină al Ucrainei în anul 2023

Un factor important care a influențat evoluția nefavorabilă a fost deficitul bugetar semnificativ mai mare al României în comparație cu țările vecine, iar factorii structurali au continuat să aibă un rol important

România a avut una dintre cele mai mari ponderi a valorii tranzacțiilor cu produse intermediare în raport cu comerțul internațional cu bunuri (importuri + exporturi) pe parcursul perioadei 2015-2022, fiind depășită doar de Bulgaria.

Deficitul comercial al României nu este în principal rezultatul unei pierderi de competitivitate a exporturilor românești de bunuri și servicii (deoarece, așa cum am văzut, cota de piață în comerțul internațional s-a îmbunătățit pe ansamblul ultimilor ani până la declanșarea crizei pandemice și s-a menținut), ci rezultă în mare parte din cauze structurale legate de oferta internă și de influența mixului de politici economice asupra echilibrului dintre aceasta și cererea internă.

De asemenea, este important să observăm că diversificarea partenerilor comerciali internaționali ai României s-a menținut pe ansamblul ultimilor 10 ani la un nivel comparabil cu cel al celorlalte țări membre ale Uniunii Europene, inclusiv din vecinătate.  Ponderea tranzacțiilor cu primii 5 parteneri comerciali externi este marginal mai mică decât în cazul Cehiei sau al Poloniei, precum și al majorității celorlalte state membre. Ponderea covârșitoare a tranzacțiilor cu parteneri din state membre ale pieței unice este firească, iar în aceste limite, dependența de un număr redus de țări parteneri nu este mai mare decât în alte economii din zonă.

După cum am menționat anterior, pentru poziționarea strategică a României în cadrul economiei globale, este crucială atractivitatea sa ca destinație pentru investiții străine directe (ISD). Statisticile arată că firmele beneficiare de ISD au o contribuție semnificativă la comerțul internațional al României. De exemplu, conform informațiilor din cercetarea statistică “Investițiile străine în România în anul 2022” publicată de Banca Națională a României, firmele beneficiare de ISD au realizat exporturi de bunuri în valoare de 60,9 miliarde de euro (71,3% din totalul exporturilor) și importuri de 76,6 miliarde de euro (66,3% din totalul importurilor). În plus, acestea au înregistrat un excedent în comerțul cu servicii de aproximativ 9,9 miliarde de euro (exporturi de 21,1 miliarde de euro și importuri de 11,2 miliarde de euro).

Dacă ne concentrăm pe comparația dintre Ungaria, Cehia și România (excluzând Polonia, cu o economie mult mai mare, și Bulgaria, cu un PIB nominal semnificativ mai mic față de România), observăm că ambele țări vecine au reușit să atragă și să mențină un stoc de investiții străine semnificativ mai mare decât România, atât în termeni nominali, cât și raportat la PIB. De remarcat este faptul că în 2021, când stocul de investiții străine directe în România a depășit pragul de 100 de miliarde de euro, aceasta abia a atins nivelul pe care Cehia îl atinsese deja cu șapte ani în urmă, în 2014.

Moldova Invest îți recomandă și ...   Termenul de finalizare a lotului 2 al Autostrăzii Moldovei, prelungit cu 6 luni. Întârzieri pe tronsonul dintre Mizil și Pietroasele

Încercând să explicăm aceste diferențe în ceea ce privește fluxurile anuale, se observă că există un decalaj care provine în mare măsură din perioada anterioară crizei financiare globale și integrării României în Uniunea Europeană.

În perioada 2013–2021, fluxurile de investiții străine directe raportate la PIB au manifestat o volatilitate destul de ridicată în cazul tuturor țărilor menționate, fără să se evidențieze în mod clar un lider regional cu performanță net superioară în atragerea investițiilor străine directe raportate la dimensiunea propriei economii

Este important să observăm diferențele observate la țările din regiune privind structura investițiilor străine directe și originea investitorilor. Deoarece datele privind structura investițiilor străine directe în funcție de țara investitorului imediat sunt disponibile deocamdată doar pentru România și Cehia, putem observa că structura este relativ similară în cazul Poloniei, României, Cehiei și Bulgariei. În multe cazuri, Olanda și Germania se regăsesc printre primele patru țări de origine, iar Austria, Franța sau Italia sunt, de asemenea, prezente. Totuși, în cazul Ungariei, țara cu cel mai mare stoc de investiții străine directe din regiune, structura investițiilor este diferită: Luxemburg ocupă primul loc la o distanță semnificativă față de următorul clasat, care este Elveția, urmate de Canada și Emiratele Arabe Unite. Printre primele 10 țări de origine ale investitorilor străini în Ungaria se regăsesc și jurisdicții preferate de fonduri de investiții precum Bermuda, Insulele Caiman și Insulele Virgine.

O analiză comparativă între România și țările vecine subliniază domeniile în care România este plasată corespunzător, dar și zonele în care poate îmbunătăți competitivitatea economică, analizând succesele țărilor mai bine poziționate. Datele din balanța comercială pentru primele 7 luni ale anului 2023 arată că România obține un excedent important pe partea de servicii IT și transporturi, însă înregistrează deficite semnificative în comerțul cu bunuri în sectoare precum:

  • produse medicale și farmaceutice (-2282 milioane euro),
  • textile și articole conexe (-837 milioane euro),
  • legume și fructe (-1240 milioane euro),
  • carne și preparate din carne (-627 milioane euro),
  • produse lactate și ouă (-436 milioane euro),
  • mașini și echipamente pentru transport (-1030 milioane euro),
  • materiale plastice sub formă primară (-1043 milioane euro),
  • petrol, produse petroliere și înrudite (-2448 milioane euro).

În multe dintre aceste domenii, există cu siguranță potențial local și resurse primare necesare producției, iar costurile logistice pentru distribuție locală ar fi mai mici decât cele pentru importuri. Chiar dacă problemele legate de disponibilitatea forței de muncă calificate au devenit importante în ultimii ani, acestea pot fi ameliorate prin corelarea sistemului de educație și formare cu nevoile mediului de afaceri. Investițiile semnificative sunt necesare în aceste domenii pentru a avea o producție locală competitivă, atât în ceea ce privește costurile, cât și calitatea, însă acest lucru nu ar trebui să reprezinte o barieră majoră, având în vedere perioada favorabilă în privința surselor de finanțare, atât prin programe europene, cât și prin investiții străine directe.

Pentru a încheia această analiză succintă, poziționarea strategică a României în regiune din perspectiva exporturilor și a atragerii de investiții străine directe este un proces în continuă evoluție, care poate fi îmbunătățit printr-o înțelegere mai profundă a situației actuale și a potențialului de dezvoltare. Deși provocările sunt semnificative, obiectivul de reducere a dezechilibrelor și de îndreptare a economiei către o prezență mai puternică pe piețele comerciale și ca destinație de investiții străine justifică eforturile necesare.


Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

More in Romania

To Top