Administratorul public al CJ Suceava, Cezar IOJA, la FERM 2025: „Investim în infrastructură pentru a transforma Suceava într-un nod strategic regional și transfrontalier”

FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025

Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025

Panel tematic:

Rolul infrastructurii în dezvoltarea economică

Speaker:
Cezar Ioja – Administrator public, CJ Suceava

Tema intervenției:
„Infrastructura județeană în contextul conexiunilor regionale cu județele Botoșani, Iași, Neamț, Harghita, Mureș, Bistrița-Năsăud, Maramureș și granița cu Ucraina. Accent pe conexiunile strategice și pe infrastructura transfrontalieră (ex. Vama Stânca – Costești)”

Cezar Ioja, Administrator public al Consiliului Județean Suceava, a prezentat o radiografie detaliată a proiectelor de infrastructură rutieră și aeroportuară care vizează conectarea strategică a județului Suceava cu restul Moldovei, Transilvaniei și cu granița de nord a României – Ucraina.

Conectivitate regională: proiecte strategice spre Bistrița, Harghita și Mureș

Cezar Ioja a deschis intervenția sa cu o analiză a zonei Dornelor, subliniind rolul acesteia ca punct de tranzit esențial între Moldova și Transilvania. În acest context, a evidențiat importanța drumului Panaci–Bilbor, finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Locală, aflat în prezent într-un stadiu de execuție fizică de aproximativ 40%, cu termen de finalizare estimat în 2026.

„Acest drum ar reduce cu 100 de kilometri distanța până la București și ar deschide un culoar rutier direct către județul Harghita”

Un alt proiect vizat este drumul Coșna–Teșna–Grădinița, ce ar putea asigura o legătură suplimentară cu județul Bistrița-Năsăud. Totuși, lucrările au fost temporar suspendate la limita județului Suceava, din cauza lipsei de acțiune corespunzătoare din partea administrației bistrițene.

„În prezent, drumul se oprește în zona forestieră, fără continuitate în județul vecin. Am decis să suspendăm temporar lucrările, în așteptarea unei abordări coordonate din partea colegilor din Bistrița-Năsăud”

Deschidere spre Ucraina: modernizarea punctelor de frontieră și conectarea la rețeaua națională

În ceea ce privește relațiile transfrontaliere cu Ucraina, Cezar Ioja a evidențiat cele trei puncte de trecere a frontierei aflate în județul Suceava: Ulma–Ruska, Izvoarele Sucevei–Șepit și Vicovu de Sus–Krasnoilsk. Acestea sunt elemente cheie pentru consolidarea cooperării și mobilității în regiunea de nord a României.

„Pe partea română, lucrările de modernizare sunt finalizate sau în stadiu avansat. Din păcate, partea ucraineană întâmpină dificultăți care întârzie finalizarea completă a infrastructurii conexe”

Totodată, a fost evidențiat parteneriatul cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru dezvoltarea unei conexiuni rapide între Vicovu de Sus și viitoarea Autostradă A7. Acest proiect este esențial pentru integrarea județului Suceava în rețeaua națională de transport și pentru valorificarea punctului strategic de frontieră de la Siret, cu impact direct asupra mobilității și fluxurilor comerciale din zona transfrontalieră.

Legături intra-regionale: proiecte majore de conectare cu Neamț, Iași și Mureș

În cadrul intervenției sale, Cezar Ioja a evidențiat și proiectele de infrastructură rutieră care vizează consolidarea legăturilor intra-regionale, cu județele Neamț, Iași și Mureș, componente esențiale ale dezvoltării integrate în Regiunea Nord-Est.

Un prim exemplu este drumul care conectează Valea Moldovei cu Valea Bistriței, în proximitatea graniței cu județul Neamț.

„Avem un tronson de 16 kilometri aproape finalizat, iar recepția lucrărilor este programată în următoarele două săptămâni”

Acesta va fi urmat de un proiect de anvergură, finanțat prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, în valoare de 85 de milioane de euro, ce va asigura continuitatea rutieră între Mălini, Fălticeni, Cornu Luncii, Horodniceni, Slatina și Vadul Moldovei.

Un alt proiect strategic menționat a fost drumul axial Iași–Suceava, care leagă cele două capitale administrative ale regiunii. Porțiunea aflată pe teritoriul județului Suceava, în lungime de 75 km, a fost deja reabilitată, iar recepționarea finală a lucrărilor este prevăzută în termen de cel mult 10 zile.

Suceava–Botoșani: un pol de dezvoltare regională emergent

Un punct-cheie al intervenției l-a constituit parteneriatul strategic dintre județele Suceava și Botoșani, cu accent pe realizarea drumului expres Suceava–Botoșani, un proiect cu impact major asupra mobilității și coeziunii economice din nordul Moldovei.

Potrivit lui Cezar Ioja, proiectul se află în prezent în etapa de elaborare a studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic, cu un grad de progres de aproximativ 80%.

„Acest drum nu reprezintă doar un element de conectivitate rutieră, ci un vector pentru reconfigurarea economică a întregii regiuni. Poziționarea Aeroportului Internațional Suceava în centrul acestui coridor, la doar 15–20 de minute de Botoșani, consolidează funcția sa de hub regional pentru transportul de persoane și mărfuri”

Aeroportul „Ștefan cel Mare” – investiții strategice pentru dezvoltarea regională

Administratorul public a detaliat viziunea strategică privind dezvoltarea Aeroportului Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava, care, cu un trafic de 756.000 de pasageri în 2024, se situează pe locul 5 la nivel național. Acest obiectiv reflectă angajamentul ferm pentru consolidarea poziției aeroportului ca un important nod de transport și motor al creșterii economice regionale.

Proiecte strategice anunțate:

• Implementarea sistemului ILS categoria III, care permite aterizări în condiții de vizibilitate redusă, tehnologie disponibilă în România doar la Aeroportul Otopeni;
• Construirea Terminalului 3, cu o suprafață de 10.000 mp, ce va înlocui actualul terminal de 3.300 mp;
• Dezvoltarea unui terminal cargo și înființarea unei zone economice libere pe amplasamentul actualului parc industrial.

„Având o populație cumulată de peste un milion de locuitori în județele Suceava și Botoșani, dezvoltarea aeroportului reprezintă o oportunitate esențială pentru conectivitate, crearea de locuri de muncă și atragerea investițiilor în întreaga regiune”

De asemenea, el a menționat că, deși finanțarea pentru Terminalul 3 nu este încă asigurată, Consiliul Județean este pregătit să susțină investiția din resurse proprii, beneficiind de o economie de 42 de milioane de lei în execuția bugetară pe primul semestru al acestui an.

„Suntem determinați să realizăm această investiție strategică, chiar dacă va trebui să o susținem din fonduri proprii. Avem responsabilitatea față de cetățenii regiunii – Suceava, Botoșani, Neamț și chiar Ucraina – să modernizăm infrastructura aeroportuară”

Concluzii:

Angajamentul ferm al administrației județene Suceava de a impulsiona dezvoltarea regională se concretizează prin investiții prioritare în infrastructură. Prioritizarea conectivității rutiere, modernizarea punctelor de frontieră și dezvoltarea aeroportuară conturează o viziune integrată, menită să sporească competitivitatea zonei și să faciliteze mobilitatea persoanelor și a bunurilor.

Prin implementarea unor proiecte concrete, finanțate sau în stadii avansate de execuție, județul Suceava își consolidează poziția strategică în regiunea Moldovei și rolul de legătură esențială între România, Transilvania și Ucraina. Această abordare pragmatică și coerentă creează premisele pentru o dezvoltare sustenabilă, reducerea decalajelor economice și crearea unui mediu atractiv pentru investiții și creștere economică.