Bugetul 2026, sub semnul incertitudinii: reforme administrative, deficit ridicat și priorități de investiții

Premierul Ilie Bolojan a anunțat luni că există o probabilitate ridicată ca bugetul pe 2026 să nu fie aprobat până la sfârșitul lunii decembrie și că procesul ar putea să se prelungească în ianuarie.

Motivul principal al acestei întârzieri, potrivit șefului executivului, este necesitatea adoptării întregii legislații complementare pentru a asigura un buget predictibil.

„Este foarte probabil ca bugetul pe 2026 să nu îl putem închide în decembrie și să ne lungim cu el în ianuarie, pentru că înainte de adoptarea bugetului trebuie să adoptăm toată legislația necesară pentru un buget predictibil”, a explicat premierul, în cadrul întâlnirii cu Asociația Municipiilor din România.

Deficitul bugetar și constrângerile financiare

Bolojan a subliniat că execuția bugetară actuală se încheie cu un deficit de 8,4%, deși obiectivul pentru anul viitor este apropierea de 6%. El a atras atenția asupra nivelului ridicat al împrumuturilor efectuate de România în ultimii cinci ani, care au depășit 200 de miliarde de euro, și a precizat că jumătate din deficit este reprezentată de cheltuielile cu dobânzile.

Premierul a mai indicat că spațiul de manevră în buget este redus, ceea ce ar putea impune majorarea impozitelor pe proprietăți și pe autovehicule pentru persoanele fizice începând cu 2026.

Reforma administrației și descentralizarea finanțelor locale

Un alt punct esențial abordat de Bolojan vizează pachetul de reformă în administrația locală și centrală, despre care a afirmat că guvernul și-l va asuma probabil săptămâna viitoare. Reforma prevede reducerea cheltuielilor cu aproximativ 10%, folosind ca bază de calcul grila stabilită prin Ordonanța 63, și introduce mecanisme pentru încasarea mai eficientă a taxelor și impozitelor locale.

Dacă pachetul nu va întâmpina probleme de constituționalitate, intrarea în vigoare este planificată pentru 1 ianuarie 2026. Reformele includ și prevederi pentru descentralizarea competențelor, precum și libertatea primăriilor de a reglementa jocurile de noroc la nivel local, inclusiv prin impunerea de taxe sau restricții parțiale sau totale.

Provocările investițiilor și gestionarea PNRR

În domeniul investițiilor, premierul a atras atenția asupra supra-contractării din ultimul an și a finalizării renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a subliniat că principalele provocări pentru 2026 vor fi:

1. Transferul de fonduri către autoritățile locale, care va fi limitat de deficitul bugetar. Sumele suplimentare colectate din taxele locale nu vor mai fi transferate către bugetul de stat.

2. Bugetele naționale de investiții, unde prioritatea va fi cheltuirea integrală a celor 10 miliarde de euro rămase din PNRR, la care se adaugă cofinanțările locale și cele din bugetul național. Spațiul bugetar pentru alte investiții va fi limitat, ceea ce va reduce fondurile disponibile pentru programe precum Anghel Saligny sau alte proiecte ale ministerelor.

Pentru a evita nemulțumirile, guvernul propune o regulă tranzitorie pentru 2026: primăriile care solicită fonduri din Programul Anghel Saligny vor trebui să asigure o cofinanțare de minimum 20%, astfel încât resursele să fie alocate eficient și să sprijine proiectele mari de dezvoltare locală.

Bugetul în absența adoptării până la 1 ianuarie

Premierul a reamintit că, în cazul în care bugetul de stat nu va fi adoptat până la începutul anului 2026, instituțiile publice vor funcționa pe baza unei fracțiuni de 1/12 din bugetul precedent, ceea ce subliniază importanța finalizării procesului legislativ și adoptării unui buget sustenabil.