Claudiu COTFAȘ, Forumul Montan Bacău, la FERM 2025: „Avem resurse, avem oameni – ne mai trebuie doar voință”

FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025

Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025

Panel tematic:

Economia Montană – Dezvoltare Durabilă și Valorizarea Resurselor Locale

Speaker:

Claudiu Cotfaș – Forumul Montan Bacău

Tema intervenției:
„Situația economiei montane în județul Bacău”

Claudiu Cotfaș, reprezentant al Forumului Montan din România – filiala Bacău, a adus în atenție, în cadrul Forumului Economic Regional Moldova 2025, o imagine sinceră, pe alocuri dureroasă, dar realistă, a provocărilor și oportunităților cu care se confruntă economia montană din județul Bacău.

Intervenția sa din cadrul Panelului 9 – Economia Montană a fost presărată cu umor, observații tăioase și exemple concrete, ilustrând cum lipsa de coordonare, de implicare și de valorizare a resurselor locale frânează dezvoltarea unei regiuni cu potențial major.

„Frumoși suntem. Ne-ar mai trebui doar să fim și fericiți”

Cotfaș a deschis discursul într-o notă caldă și tradițională, salutând cu „Doamne-ajută” și apreciind frumusețea și calitatea umană a celor prezenți. A remarcat cu un ton amar-umoristic că, deși România – și mai ales Moldova – este locuită de oameni frumoși, parcă „ar mai trebui doar să ne meargă bine” pentru a fi și fericiți.

De aici, a trecut la o observație esențială privind atractivitatea zonei montane în mentalul colectiv: românii merg în vacanțe fie la mare, fie la munte – și spre deosebire de litoral, muntele oferă oportunități turistice în tot timpul anului.

„La mare suntem condiționați de anotimp, dar la munte putem merge oricând. Asta înseamnă că zona montană are un potențial imens de a genera bunăstare și prosperitate – doar dacă știm să-l valorificăm”, a subliniat el.

Munții Bacăului: frumusețe sufocată de neglijență

Fascinat de natură și pasionat de drumeții montane, Cotfaș a vorbit din propria experiență despre realitatea tristă a pășunilor părăsite și a terenurilor nevalorificate din zona Moineștiului, unde a constatat sute de hectare de pajiști invadate de vegetație sălbatică. În loc să genereze hrană, locuri de muncă și venituri pentru fermieri, aceste terenuri sunt abandonate sau prost gestionate.

A organizat o întâlnire cu autoritățile locale și fermierii din zonă, în urma căreia a aflat că din cele 115 hectare de pășune existente, doar 35 erau eligibile pentru utilizare – restul fiind sufocate de vegetație invazivă.

„Fermierii nu și-au făcut treaba, nu au curățat terenurile, iar rezultatul a fost că animalele s-au amestecat, au izbucnit certuri între crescători, a fost nevoie să intervin pentru a calma spiritele”

Pe lângă pășuni abandonate, un alt semn al dezinteresului este, potrivit lui Cotfaș, modul în care este tratată lâna de oaie.

„Este cel mai bun izolant natural, dar ce facem noi cu ea? O aruncăm pe marginea râurilor, sufocând natura. În timp ce noi abandonăm resursa, prin magazinele noastre se vând covoare din Pakistan, India sau Bangladesh”

Exemple de succes: cooperativa Carpatica și brânza premiată din Ghimeș

În contrast cu aceste eșecuri, Claudiu Cotfaș a ținut să sublinieze și exemplele pozitive din județul Bacău, rezultate în special din inițiative locale și colaborări eficiente. A evidențiat proiectele realizate alături de cooperativa Carpatica: un abator deschis în satul Boșnea, un atelier de preparate tradiționale din carne, dar și un centru de colectare și procesare a fructelor de pădure, cu utilaje moderne pentru păstrarea calității produselor.

Totodată, a adus în discuție un succes care spune multe despre potențialul zonei: un producător local de brânzeturi, domnul Sare Gatila din Ghimeș, a obținut locul al doilea la un concurs internațional de brânzeturi desfășurat în Portugalia.

„Imaginați-vă, dintr-o localitate montană mică din România, o brânză maturată de vacă a ajuns să fie recunoscută în lume. Ghimeșul a fost pus pe harta calității internaționale datorită muncii unui om”, a spus Cotfaș cu mândrie.

Concluzie: Apel la responsabilitate și implicare

În încheiere, reprezentantul FRM Bacău a făcut un apel clar și direct către autorități și comunități.

„Avem oameni pregătiți, avem resurse, avem potențial – ne mai trebuie doar voință și coordonare. Instituțiile statului trebuie să sprijine activ fermierii din zonele montane, nu doar cu hârtii, ci cu soluții reale. Dacă vrem o economie montană durabilă, trebuie să începem prin a respecta muntele și pe cei care trăiesc din el”

Discursul lui Claudiu Cotfaș s-a înscris în spiritul Forumului Economic Regional Moldova, un eveniment care își propune să faciliteze dialogul între autorități, mediul de afaceri și comunități locale, pentru a construi împreună o dezvoltare durabilă, coerentă și integrată a regiunii Moldovei.