Cristina SÎRBU (PPC România) și Nicolae VASILESCU (CCI România–China), dezbatere la FERM 2025: ,,Perspective chineze în industria verde și dezvoltarea regională a Moldovei”

FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025

Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025

Panel tematic:

Poziționarea Moldovei în parteneriatul economic România – China

Speakeri:

Cristina Sîrbu – Corporate Key Account Manager la PPC România

Nicolae Vasilescu – Președintele Camerei de Comerț și Industrie România–China

Tema dialogului:
„Explorarea oportunităților de investiții chineze în industria și energia verde din regiunea Moldovei”

În cadrul panelului 3 – Poziționarea Moldovei în parteneriatul economic România–China, a avut loc un schimb de perspective aplicate între Cristina Sîrbu, Corporate Key Account Manager la PPC România  și Nicolae Vasilescu, Președintele Camerei de Comerț și Industrie România–China.

Potențialul Moldovei – pol de atracție pentru investițiile chineze în industrie

Cristina Sîrbu a lansat o întrebare cheie privind perspectivele de dezvoltare regională.

„Există un interes concret din partea investitorilor chinezi pentru a se implica în proiecte industriale în zona Moldovei, în special în parcurile care urmează să se dezvolte în zona autostrăzii?”

În replică, Nicolae Vasilescu a confirmat existența unui apetit crescut al companiilor chineze pentru investiții directe, precizând că acestea sunt interesate exclusiv de dezvoltarea de unități de producție în cadrul parcurilor industriale, nu de inițiative speculative sau imobiliare. Potrivit acestuia, în România sunt în diverse stadii de implementare 12 parcuri industriale cu participare chineză, dintre care unul este localizat în județul Iași.

Cu toate acestea, Nicolae Vasilescu a subliniat că un obstacol semnificativ în atragerea efectivă a investitorilor îl reprezintă insuficienta pregătire administrativă la nivel local – multe autorități nu dispun încă de documentația urbanistică și de avizele necesare pentru operaționalizarea acestor proiecte strategice.

Energie regenerabilă și stocare – noi direcții în parteneriatul româno-chinez

Dincolo de dezvoltarea infrastructurii, sectorul energiei regenerabile se conturează ca una dintre cele mai dinamice arii de interes pentru investitorii chinezi în România. Cristina Sîrbu, Corporate Key Account Manager la PPC România, a subliniat că portofoliul companiei depășește sfera tradițională a furnizării de energie electrică și gaze naturale, incluzând totodată implementarea de soluții fotovoltaice integrate destinate mediului corporate și administrației publice locale, în special în județele Iași, Suceava și Botoșani.

În acest context, Nicolae Vasilescu a evidențiat o schimbare semnificativă de abordare din partea companiilor chineze: de la simplii furnizori de echipamente (panouri solare, invertoare), acestea au trecut la rolul de investitori direcți și parteneri de dezvoltare în proiecte energetice. În ultimele trei luni, Camera de Comerț și Industrie România–China a intermediat tranzacții care însumează aproximativ 300 MW capacitate instalată, reflectând un interes puternic și constant din partea capitalului chinez pentru piața energetică românească.

Totodată, tehnologiile de stocare a energiei reprezintă o prioritate emergentă.

„Panourile fotovoltaice sunt trecutul recent; viitorul este stocarea,”a afirmat Cristina Sîrbu, subliniind direcția în care se îndreaptă sectorul.

Confirmând această tendință, Vasilescu a menționat implicarea a două companii de top din Guangzhou și Shenzhen – centre de excelență la nivel mondial în tehnologia bateriilor – în proiecte pilot desfășurate deja în România, cu potențial de extindere la scară largă.

Provocări legislative și blocaje în infrastructura de distribuție a energiei

Un subiect sensibil abordat în cadrul dialogului a fost cel al disfuncționalităților din sistemul de distribuție a energiei electrice din România, semnalate de Cristina Sîrbu. Aceasta a evidențiat deficiențele semnificative de interoperabilitate dintre operatorii de distribuție și furnizori, în special în ceea ce privește transmiterea și înregistrarea datelor provenite de la prosumatori. Lipsa unei infrastructuri informatice moderne și a unui cadru de reglementare coerent limitează sever capacitatea de integrare eficientă a producției distribuite în rețeaua națională.

În completare, Nicolae Vasilescu a recunoscut existența unei lacune legislative: în prezent, legislația nu interzice în mod explicit modernizarea sistemelor de măsurare și gestionare energetică, dar nici nu oferă stimulente sau norme clare care să faciliteze acest proces. România se află, astfel, într-o zonă gri de reglementare, ceea ce îngreunează dezvoltarea unor soluții tehnice adaptate nevoilor actuale.

Nicolae Vasilescu a menționat că pe piețele externe, precum Germania sau Italia, sunt deja utilizate kit-uri inteligente de măsurare și stocare, furnizate de companii specializate (precum Zimans – posibil un integrator regional sau o referință la Siemens). În România, soluții similare sunt în faza de testare în cadrul unor proiecte pilot derulate în parteneriat cu firme chineze dezvoltatoare de software personalizat, capabile să adapteze tehnologia în funcție de specificul fiecărui proiect de producție sau injecție în rețea.

Perspective viitoare: parteneriate aplicate și modernizarea cadrului legislativ

Discuția a adus în prim-plan nevoia urgentă de consolidare a parteneriatelor funcționale între sectorul public și cel privat, alături de intensificarea colaborării cu actori internaționali din Asia, care dispun deja de tehnologii avansate și expertiză în domenii strategice, precum energia regenerabilă și digitalizarea rețelelor.

Nicolae Vasilescu a subliniat că România trebuie să își adapteze legislația la realitățile pieței energetice actuale, prin crearea unui cadru normativ clar, predictibil și flexibil, care să permită derularea rapidă și eficientă a investițiilor, asigurând totodată transparență și securitate juridică pentru investitorii internaționali.

Această deschidere legislativă, coroborată cu parteneriate concrete și proiecte pilot bine fundamentate, poate transforma Regiunea Moldova într-un hub strategic pentru investiții industriale și energetice, consolidând poziția României în parteneriatul economic cu China și alte economii emergente din Asia.

Concluzie:

Dialogul dintre Cristina Sîrbu și Nicolae Vasilescu a evidențiat în mod clar atât oportunitățile semnificative, cât și provocările structurale care conturează drumul Regiunii Moldova spre statutul de hub strategic pentru investițiile chineze în sectoarele industrial și energetic. Dezvoltarea parcurilor industriale, expansiunea energiei solare, implementarea tehnologiilor de stocare și digitalizarea infrastructurii de distribuție sunt domenii cu potențial ridicat, în care parteneriatele româno-chineze pot aduce valoare adăugată reală.

Pentru ca acest potențial să se transforme într-un motor sustenabil de dezvoltare regională, este imperativ ca administrațiile publice locale să se pregătească în mod proactiv, atât în ceea ce privește planificarea urbanistică, cât și capacitatea de atragere și gestionare a investițiilor. În paralel, modernizarea cadrului legislativ național trebuie să avanseze în pas cu evoluțiile tehnologice și cu dinamica investițională globală, oferind un mediu stabil, transparent și predictibil pentru toți actorii implicați.