
FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025
Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025
Panel tematic:
Sănătate și Servicii Medicale în Regiunea Moldova
Speakeri:
Ion Ștefanovici – Președintele CAPDR;
Diana Grosu – Președintele Asociației pentru Drepturile Omului Lex XXI din Bălți, Republica Moldova;
Roman Boca – Fondator Centre Medicale și Laboratoarele Dorna Medical;
Tema dezbaterii:
,,Resursa umană, infrastructura și cooperarea transfrontalieră – direcții prioritare pentru un sistem medical rezilient”
Lipsa acută a resursei umane, nevoia de colaborare transfrontalieră și eficiența parteneriatelor public–private au reprezentat punctele centrale ale dezbaterii.
Reuniunea a adus împreună actori cheie din sistemul sanitar – reprezentanți ai administrației publice, ai societății civile și ai mediului privat – pentru a discuta deschis despre vulnerabilitățile actuale și despre oportunitățile de dezvoltare ale sectorului medical din Regiunea Moldova, de o parte și de alta a Prutului.
Diana Grosu (Asociația Lex XXI, Bălți): „Există un decalaj semnificativ între Chișinău și restul Republicii Moldova în domeniul sănătății”
În calitate de președinte a Asociației Lex XXI din Bălțti, Republica Moldova, Diana Grosu a evidențiat inegalitățile sistemice profunde din sectorul sănătății publice.
„Din păcate, diferențele între Chișinău și restul țării sunt considerabile, în special în ceea ce privește accesul și calitatea serviciilor medicale. Resursa umană reprezintă o problemă acută în toate regiunile.”
Diana Grosu a subliniat importanța unor măsuri concrete pentru atragerea și retenția tinerilor specialiști în sistemul medical, precum și necesitatea unui proces eficient de integrare profesională și mentorat.
„Tinerii profesioniști trebuie să beneficieze de colaborare și schimb de experiență cu cadrele medicale cu vechime, însă adesea, acestea sunt reticente în a împărtăși cunoștințele acumulate. Administrațiile publice au la dispoziție mecanisme prin care pot facilita transferul expertizei și formarea continuă.”
O altă dimensiune importantă semnalată de președinntele Asociației Lex XXI a fost implicarea activă a pacienților.
„În municipiul Bălți există inițiative remarcabile, cu grupuri de pacienți care oferă feedback constant, solicită îmbunătățiri și colaborează cu autoritățile prin organizarea unor sesiuni de instruire.”
În final, Diana Grosu a apreciat rolul forumului ca platformă de comunicare și cooperare.
„Evenimentul ne-a oferit oportunitatea de a identifica parteneri și de a crea relații de colaborare necesare pentru accesarea programelor transfrontaliere Interreg. Deși este dificil să găsești timp și deschidere, aici am reușit să construim punți solide de dialog și acțiune.”

Ion Ștefanovici (Președinte CAPDR): „Discrepanțele provin din izolare și lipsă de viziune strategică”
Răspunzând preocupărilor exprimate de Diana Grosu, Ion Ștefanovici a oferit o perspectivă din partea României, evidențiind corelația directă dintre izolarea administrativă și stagnarea progresului în sectorul sănătății.
„Discrepanțele menționate se datorează politicilor administrate anterior, care au promovat o abordare izolaționistă. Atâta timp cât persistă această mentalitate, în numele cetățenilor se resimt consecințele negative ale izolării.”
Ion Ștefanovici a subliniat importanța schimbului de bune practici și a colaborării autentice.
„Acest forum reprezintă un punct solid de sprijin, unde puteți găsi parteneri reali dispuși să contribuie. Progresul înseamnă tocmai această nemulțumire constructivă și dorința continuă de a îmbunătăți.”
De asemenea, a evidențiat rolul strategic al României în sprijinirea Republicii Moldova.
„Guvernul României, împreună cu Uniunea Europeană, prioritizează susținerea Republicii Moldova. Deși anumite aspecte politice se gestionează la nivelul Bucureștiului, prezența ambasadorilor și semnalele transmise indică un dialog deschis și continuu.”

Roman Boca (fondator Dorna Medical): „Parteneriatele public–private reprezintă motorul dezvoltării serviciilor medicale”
Antreprenorul medical, Roman Boca, fondatorul rețelei Dorna Medical, a subliniat importanța esențială a investițiilor private în modernizarea și extinderea infrastructurii medicale.
„În următorul an și jumătate, în România nu va mai exista nicio localitate fără investiții semnificative în sănătate. De exemplu, Vatra Dornei dispune deja de două aparate CT și un RMN pentru 10.000 de locuitori – un nivel de investiție cu totul diferit.”
El a avertizat asupra riscurilor unei focalizări exclusive pe sectorul public sau pe sindicate, care pot limita potențialul de dezvoltare.
„Parteneriatele public–private stimulează dinamismul și inovația în sistem. Nu trebuie să ne concentrăm doar pe sindicate, care nu reprezintă medicii în România. Aceștia sunt reglementați și protejați prin Colegiul Medicilor.”
În privința resursei umane din Republica Moldova, Roman Boca a evidențiat atât oportunitățile, cât și obstacolele existente.
„Mulți medici din Moldova aleg să profeseze în România, însă studiile lor nu sunt recunoscute conform standardelor UE. Dacă ar exista echivalența diplomelor, i-aș aduce aici cu autocarul.”
În încheiere, a pledat pentru o abordare pragmatică și eficientă.
„Statul tinde să se miște lent și există riscul corupției. În schimb, parteneriatele public–private oferă un cadru cu riscuri mai mici și rezultate palpabile. Nu avem nevoie doar de promisiuni, ci de implementarea concretă a proiectelor.”

Concluzii: de la criză la colaborare strategică în domeniul sănătății
Dezbaterea a evidențiat provocările majore generate de deficitul acut de personal medical, o problemă comună atât în România, cât și în Republica Moldova. Această criză este accentuată de lipsa unei coordonări eficiente și a unei strategii comune între cele două țări, ceea ce agravează inegalitățile regionale și limitează accesul echitabil la servicii medicale de calitate.
În ciuda acestor dificultăți, dialogul deschis și colaborarea transfrontalieră au fost identificate drept elemente esențiale pentru depășirea acestor obstacole. Implicarea activă a actorilor din sectorul public, societatea civilă și mediul privat contribuie la crearea unor parteneriate sustenabile, capabile să genereze soluții inovatoare și să optimizeze resursele existente.
Pentru a transforma criza actuală într-o oportunitate de dezvoltare durabilă, este necesară o abordare integrată care să includă politici publice adaptate, parteneriate public–private eficiente și mecanisme de susținere a resursei umane în sănătate.