Forumul Economic Regional Moldova 2025
Dr.Mircea BORDINIUC (Spitalul Județean Suceava), la FERM 2025: „Sănătatea trebuie gândită ca infrastructură esențială, nu ca un lux administrativ”
FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025
Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025
Panel tematic:
Sănătate și Servicii Medicale în Regiunea Moldova
Speaker:
Dr.Mircea Bordiniuc – Medic primar chirurgie plastică,Spitalul Județean Suceava
Tema intervenției:
,,Supraaglomerarea centrelor mari vs. lipsa serviciilor locale. Soluții regionale, parteneriate, descentralizare medicală”
Într-un discurs extrem de articulat și onest, susținut în cadrul Panelului 6 al Forumului Economic Regional Moldova – dedicat sănătății și serviciilor medicale –, Dr. Mircea Bordiniuc, medic primar în chirurgie plastică și coordonator al blocului operator din cadrul Spitalului Județean „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, a oferit o radiografie complexă a realităților din sistemul medical regional: de la realizări remarcabile la blocaje birocratice, lipsă de personal și riscurile suprasolicitării profesioniștilor.
Suceava – un spital județean cu tehnologii universitare
„Spitalul Județean Suceava este o poveste de succes în peisajul medical al județului”, a afirmat Dr. Bordiniuc încă din debutul intervenției. Spitalul a cunoscut o dezvoltare notabilă în ultimii ani, cu investiții în tehnologie medicală avansată și dotări comparabile cu cele din centrele universitare: RMN, CT, medicină nucleară și radiologie intervențională.
„Tehnica realizării ganglionului Santinella, pe care o învățam din cărți și o practicam doar în centrele universitare din străinătate, este disponibilă acum la Suceava”
Secția de medicină nucleară a devenit un pilon esențial în diagnosticarea oncologică, iar timpii de așteptare pentru investigații critice s-au redus considerabil, mai ales în cazurile prioritare.
O altă realizare majoră: dezvoltarea liniei de stroke și a secției de radiologie intervențională, unde medici dedicați intervin prompt în cazuri de AVC, făcând diferența între recuperare și invaliditate.
„Investiția în acest serviciu își merită cu adevărat valoarea. Pacienții revin la viața activă datorită intervenției rapide”
Pe partea de oncologie, spitalul a beneficiat de un spital nou dedicat, dar clădirea nu este suficientă: fără personal medical, serviciile riscă să rămână doar pe hârtie.
Criza resursei umane: între blocaj și dezamăgire
Dr. Burdeniuc a vorbit deschis despre efectele negative ale scandalurilor din trecut și cum acestea afectează capacitatea spitalului de a atrage tineri medici.
„Spitalul nostru a devenit mai puțin atractiv pentru tinerii specialiști la început de drum. Dar noi, generația tânără, vrem să schimbăm percepția prin forța exemplului”
Deblocarea posturilor e așteptată cu speranță, mai ales pentru deschiderea secției de îngrijiri paliative, una dintre cele mai mari nevoi nerezolvate ale județului.
Îngrijirile paliative – o nevoie umanitară ignorată
Secția de oncologie este sufocată de pacienți, iar lipsa unui sistem public robust de îngrijiri paliative lasă mulți bolnavi la mila familiilor, uneori în condiții inumane.
„Pacienții trebuie ajutați să treacă în lumea cealaltă într-un mod demn, fără suferință și fără dezumanizarea presupusă de lipsa îngrijirilor”
Dr. Bordiniuc a subliniat că serviciile existente sunt insuficiente, adesea inaccesibile din cauza costurilor, și că este nevoie urgentă de soluții publice eficiente.
Digitalizarea – între vis și birocrație redundantă
Implementarea dosarului electronic al pacientului la Suceava a fost un pas important, dar aplicarea reală este încă fragmentară și birocratică.
„Scriem aceleași lucruri în trei locuri. E o irosire de timp și energie într-un sistem unde timpul medicului este o resursă vitală”
Medicul a pledat pentru un sistem digital unitar, național, care să elimine redundanțele, să permită transmiterea automată a documentelor medicale între instituții și să asigure accesul medicului la istoricul pacientului, indiferent de locație.
Telemedicina: utilă, dar nereglementată
Deși pandemia a accelerat folosirea telemedicinei, în special în județele slab acoperite de specialiști, lipsa unui cadru legal clar o face riscantă pentru ambele părți.
„E greu să dai un diagnostic doar pe baza unei imagini. Avem nevoie de o legislație care să protejeze atât pacientul, cât și medicul”
El a oferit exemplul concret al chirurgiei plastice: doar trei medici există în întregul județ, iar spitalele mai mici trimit constant imagini pentru consulturi neoficiale, necontabilizate și neplătite.
Supraaglomerare și sistemul public în criză
„Spitalul nostru e plin. Pacienții vin din tot județul, uneori în lipsa alternativelor”
Adresabilitatea crescută a dus la supraaglomerare. Mulți pacienți asigurați nu pot beneficia de consultații în timp util, fiind nevoiți să meargă în privat, unde statul ar trebui să subvenționeze serviciile pentru a asigura echitate.
În paralel, statul trebuie să rămână garantul urgențelor – un domeniu în care spitalele private nu pot face față în mod constant.
„Mulți dintre pacienții noștri sunt neasigurați, vin din diaspora și beneficiază gratuit de tratament în regim de urgență.”
Această realitate pune presiune pe spitalele publice. Dr. Burdeniuc a exprimat îngrijorări privind implementarea contribuției obligatorii la sănătate și lipsa unor mecanisme clare pentru a gestiona pacienții aflați în afara sistemului de contribuții.
Educație medicală: oportunitate și responsabilitate
În final, Dr. Bordiniuc a salutat apariția Facultății de Medicină din cadrul Universității din Suceava – un pas istoric pentru județ, dar care aduce și o nouă presiune pe spitale.
„Tinerii trebuie formați bine. Dar e greu să faci educație medicală de calitate într-un spital suprasolicitat.”
El a propus implicarea și a celorlalte spitale din județ în pregătirea studenților, pentru a împărți responsabilitatea și a oferi o formare diversificată.
Concluzie: o pledoarie lucidă pentru realism, coerență și echitate
Discursul Dr. Mircea Bordiniuc a fost o combinație între recunoașterea progreselor reale de la Suceava și o critică constructivă a obstacolelor sistemice care afectează întreg sistemul sanitar din Moldova.
Departe de un mesaj festivist, medicul a cerut măsuri concrete: atragerea personalului medical, reformarea digitalizării, crearea unui cadru legal pentru telemedicină, acces la îngrijiri paliative pentru toți, o rețea funcțională între spitale și susținerea educației medicale locale.
Într-un forum economic dedicat dezvoltării regionale, vocea unui medic din linia întâi a oferit poate cea mai sinceră și pragmatică perspectivă: fără sănătate funcțională, nu poate exista nici dezvoltare durabilă.
