Forumul Economic Regional Moldova 2025
Dr. Ramona GURALIUC (Șef UPU Botoșani) la FERM 2025: „Medicina de urgență are nevoie de soluții reale, nu de improvizații”
FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025
Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025
Panel tematic:
Sănătate și Servicii Medicale în Regiunea Moldova
Speaker:
Dr. Ramona Guraliuc – Șef UPU Botoșani
Tema intervenției:
,,Managementul urgențelor medicale în spitalele mici. / Necesitatea unui sistem digitalizat de intervenție rapidă. / Formarea și retenția personalului în UPU”
Șeful UPU din cadrul Spitalului Județean Botoșani, Dr. Ramona Guraliuc, a transmis un mesaj sincer, dinamic și extrem de relevant privind starea critică a medicinei de urgență din spitalele mici.
Presiunea pe sistemul de urgență – „Ne îndreptăm spre medicina de dezastru”
Dr. Guraliuc a vorbit deschis despre supraîncărcarea sistemului de urgență, care se confruntă cu un aflux constant de pacienți, în condițiile în care resursele – umane, logistice și financiare – sunt limitate.
„Numărul de prezentări din serviciile de urgență depășește resursa, și astfel ne îndreptăm, statistic vorbind, spre o medicină a dezastrului.”
A subliniat că, în prezent, nu există o analiză reală a costurilor pe pacient în UPU, întrucât focalizarea rămâne pe competența profesională și salvarea vieților, nu pe contabilitate.
„O viață nu are preț. Dar trebuie să privim lucrurile echilibrat. Medicina de urgență cheltuiește mulți bani, avem o dublă bugetare, iar mulți pacienți nici măcar nu sunt asigurați. Și totuși, nu-i putem refuza. Din fericire!”
Această deschidere universală a UPU-urilor, indiferent de statutul de asigurat sau proveniență, este esențială, spune ea, pentru că „niciodată nu știm ce se ascunde în spatele unei dureri vagi în piept – poate fi un infarct”.
Digitalizarea – o necesitate urgentă, nu un moft
Un aspect esențial abordat de Dr. Ramona Guraliuc a fost importanța digitalizării procesului de intervenție medicală, cu accent pe utilizarea telemedicinei, deja aplicată parțial în cadrul UPU Botoșani, în colaborare cu SMURD și serviciul de ambulanță.
„Aplicăm deja telemedicina în faza prespitalicească. Colegii din teren ne transmit date în timp real pentru cazurile complexe, ceea ce permite o coordonare eficientă. Uneori, este suficient un singur specialist care să supravegheze simultan zeci de intervenții.”
Dr. Guraliuc a susținut necesitatea investițiilor în infrastructura digitală și în echipamente de diagnostic rapid (precum cele enzimatice), care pot reduce semnificativ timpul de reacție și pot crește precizia deciziei medicale.
„Avem nevoie de o bază de date națională interoperabilă, accesibilă în timp real. Mulți pacienți ajung în UPU fără posibilitatea de a comunica eficient – fie din cauza unor afecțiuni neurologice, fie a unor tulburări cognitive. În astfel de situații, istoricul medical și schema terapeutică trebuie să fie disponibile imediat.”
Această componentă digitală este, în opinia sa, fundamentală pentru funcționarea eficientă a rețelei de urgență, în special în zonele defavorizate sau slab deservite din punct de vedere medical.
O criză tăcută: lipsa de personal calificat și epuizarea echipelor medicale
Dr. Ramona Guraliuc a adus în atenție una dintre cele mai acute probleme ale sistemului de urgență din România – deficitul sever de personal medical calificat, în special în spitalele din zonele mai puțin dezvoltate. Într-o expunere realistă și sinceră, aceasta a descris situația actuală din cadrul UPU-SMURD Botoșani, un exemplu reprezentativ pentru multe unități similare din țară.
„Unitatea de Primiri Urgențe Mavromati Botoșani funcționează cu un total de 13 medici, dintre care unul ocupă funcția de șef de secție. Dispunem de trei linii de gardă: două pentru urgențe și una pentru terapia intensivă mobilă. Acoperim activitatea medicală în regim permanent – 24 de ore din 24, 7 zile din 7.”
Această realitate reflectă o suprasolicitare permanentă a personalului medical, care este nevoit să compenseze prin efort și dedicare lipsa resurselor umane.
În opinia sa, factorul decisiv în menținerea funcționalității sistemului este echipa – coeziunea, profesionalismul și capacitatea de adaptare a cadrelor existente, în ciuda presiunilor continue.
„Poate că nu dispunem de un număr ideal de medici, însă printr-o coordonare eficientă și o utilizare optimă a resurselor disponibile, putem asigura servicii de urgență de calitate. Cred că suntem dovada vie că se poate funcționa corect, dar este nevoie de coordonare reală și de asumare la nivel decizional – nu doar de planuri frumoase pe hârtie.”
Această criză tăcută a resursei umane este adesea ignorată în politicile publice, dar are efecte directe asupra calității actului medical, a timpilor de reacție și, în final, asupra siguranței pacientului.
Triajul și protocoalele: între standardizare necesară și presiune defensivă
Un alt punct important abordat de Dr. Ramona Guraliuc a fost legat de rolul esențial al triajului corect în Unitățile de Primiri Urgențe, dar și de presiunea juridică și administrativă pe care o resimt medicii, în special în contextul riscului crescut de malpraxis.
„Ajungem adesea să solicităm investigații paraclinice nu neapărat pentru că sunt absolut necesare din punct de vedere clinic, ci pentru a ne proteja profesional. Medicina de urgență riscă să alunece spre o practică defensivă.”
În prezent, activitatea de triaj în UPU este reglementată prin coduri de culoare și timpi de așteptare strict stabiliți prin legislație. Acestea sunt menite să prioritizeze cazurile în funcție de gravitate și să eficientizeze intervenția medicală. Totuși, realitatea din teren – marcată de supraaglomerare și deficit de personal – afectează aplicarea riguroasă a acestor protocoale.
„Standardizarea este necesară și binevenită, însă, în condițiile în care un singur medic trebuie să gestioneze simultan zeci de cazuri, eficiența sistemului de triere este inevitabil compromisă.”
Această tensiune între nevoia de conformitate legală și constrângerile operaționale determină o suprapunere de responsabilități și o creștere a presiunii asupra cadrelor medicale, afectând nu doar actul medical, ci și siguranța deciziilor.
Ce așteaptă pacientul? Rapiditate, siguranță și respectarea protocoalelor
Dr. Ramona Guraliuc a evidențiat așteptările fundamentale ale pacienților care se adresează serviciilor de urgență:
„Pacienții solicită un diagnostic prompt, un tratament eficient și un timp de așteptare cât mai redus. Pentru a răspunde acestor nevoi, este esențială o organizare riguroasă, respectarea strictă a protocoalelor medicale și o echipă multidisciplinară bine structurată.”
De asemenea, a subliniat faptul că medicina de urgență nu se limitează exclusiv la intervențiile pentru situații acute care pun viața în pericol, ci implică totodată gestionarea eficientă a crizelor determinate de exacerbările bolilor cronice — un segment în creștere care consumă resurse semnificative în cadrul UPU.
Concluzii: de la dezbatere la angajament concret
În încheierea intervenției sale, Dr. Ramona Guraliuc a subliniat necesitatea transformării dialogului și analizelor teoretice într-un angajament real și acțiuni concrete din partea factorilor decizionali. Ea a evidențiat că provocările cu care se confruntă medicina de urgență, în special în spitalele mici, nu pot fi soluționate doar prin dezbateri sau intenții bune, ci prin implementarea unor planuri strategice clare, susținute de resurse financiare, tehnologice și umane adecvate.
Asumarea responsabilității la toate nivelurile: de la conducerea instituțiilor medicale, până la autoritățile publice și sectorul privat — este esențială pentru a garanta un sistem de urgență funcțional, capabil să răspundă eficient nevoilor crescânde ale populației. Doar prin colaborare reală și investiții susținute se poate crea cadrul necesar pentru o medicină de urgență modernă, digitalizată și bine organizată, care să salveze vieți și să ofere îngrijiri de calitate chiar și în cele mai vulnerabile regiuni.
Acest apel la acțiune pune în lumină importanța responsabilității comune și a voinței politice pentru a depăși criza actuală și pentru a asigura viitorul sănătății publice în regiunea Moldova.
