FERM 2025 | Ana NEDELCU, Primăria Municipiului Cahul: „Cooperarea transfrontalieră nu este un exercițiu de imagine, ci un instrument real de dezvoltare pentru comunitățile noastre”

FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025

Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025

Panel tematic:

Cooperare Regională și Internațională – Parteneriate pentru Dezvoltare

Speaker:

Ana Nedelcu – manager al Centrului de Management al Proiectelor, Primăria Municipiului Cahul

Tema intervenției:

„Cooperare instituțională între autoritățile publice locale din Republica Moldova și Regiunea Moldova din România”

Ana Nedelcu, manager al Centrului de Management al Proiectelor din Primăria Municipiului Cahul, a susținut o intervenție apreciată în cadrul Panelului 11 – Cooperare Regională și Internațională – Parteneriate pentru Dezvoltare. Ea a scos în evidență modele concrete de parteneriat, solidaritate și eficiență între orașele din cele două state românești.

Un model de cooperare multistratificată între Cahul și orașele din Regiunea Moldova (România)

Ana Nedelcu a evidențiat municipiile Cahul și Ungheni ca exemple reprezentative de bune practici în cooperarea regională, fiind selectate în trecut pentru programe strategice datorită poziționării geografice avantajoase și capacității administrative demonstrate în mod constant.

„Când se vorbește despre Cahul, lumea întreabă ce am făcut, exact cum se întreabă despre Ungheni. Suntem pe aceeași traiectorie și împărtășim același spirit de echipă și performanță”

Cooperarea internațională a fost structurată în patru dimensiuni principale, care reflectă o abordare strategică, treptată și sustenabilă:

1. Dimensiunea socio-culturală și educațională

Cahul a dezvoltat parteneriate cu orașe precum Iași, Galați și Vaslui, vizând schimburi și colaborări în domeniul educației, culturii și tineretului. Colaborarea în cadrul programului „Capitala Tineretului”, în care Cahul a deținut titlul în 2024, iar Vaslui îl deține în 2025, a consolidat relațiile bilaterale și a promovat mobilitatea tinerilor și schimburile interculturale.

2. Cooperare culturală și civică

O componentă esențială a parteneriatelor transfrontaliere a fost dezvoltarea de proiecte cu caracter identitar și comemorativ. Astfel, în colaborare cu Municipiul Galați, a fost realizat un monument dedicat victimelor deportărilor staliniste, un proiect complex care a necesitat trei ani de implementare, din cauza implicațiilor legate de patrimoniul cultural.

3. Investiții în infrastructură și regenerare urbană

Un exemplu de sprijin concret îl reprezintă Municipiul Constanța, care a oferit o donație de 100.000 euro pentru construirea unui teren de sport într-un cartier defavorizat din Cahul, parte a zonei de revitalizare urbană. Această investiție a reprezentat faza inițială a unui proiect mai amplu, ulterior finanțat prin Programul Național „Satul European”, contribuind la modernizarea infrastructurii publice dintr-o zonă marginalizată.

4. Proiecte strategice și infrastructură regională

Cahul joacă un rol activ în proiecte transfrontaliere cu impact regional, în parteneriat cu localități precum Tecuci, Iași și comuna Oancea, aflată în proximitatea punctului vamal. Un proiect emblematic, finanțat printr-un program european, a vizat dezvoltarea mobilității urbane și a inclus:

• peste 6 kilometri de drumuri modernizate,
• piste pentru bicicliști,
• și elaborarea unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă de către experții internaționali ai CIVITAS.

„Specialiștii CIVITAS știau mai bine străzile noastre decât cetățenii din Raionul Cahul. A fost un exercițiu de planificare și expertiză de nivel european”

Acest plan oferă baza strategică pentru atragerea de noi fonduri și pentru îmbunătățirea transportului urban, un domeniu aflat în continuă dezvoltare la nivel local.

Provocări sistemice și noi perspective de dezvoltare strategică

În cadrul dialogului cu președintele Ion Ștefanovici (CAPDR), Ana Nedelcu a adus în discuție una dintre cele mai persistente provocări cu care se confruntă administrațiile locale din sudul Republicii Moldova: insuficiența resursei umane calificate în instituțiile regionale de dezvoltare. Referindu-se la colaborarea cu Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Sud, aceasta a declarat:

„Uneori am impresia că preluăm sarcini care, teoretic, ar trebui să fie gestionate de ADR. Există un deficit real de capacitate, în special din cauza exodului de specialiști, care pleacă și nu mai revin.”

Această observație evidențiază o vulnerabilitate structurală care afectează capacitatea regiunii de a implementa eficient proiecte europene și de a susține procese de planificare strategică pe termen lung.

În același timp, discuțiile purtate în cadrul panelului au reliefat și oportunități de natură geoeconomică pentru Municipiul Cahul. Un punct central l-a constituit portul Giurgiulești – infrastructură logistică de importanță majoră pentru Republica Moldova – și potențialul de navigabilitate al râului Prut, care ar putea transforma zona într-o arteră economică de interes regional.

Președintele Ion Ștefanovici a transmis un mesaj clar administrației locale din Cahul, încurajând o abordare integrată a dezvoltării:

„Nu vă limitați la proiecte urbane. Gândiți strategic, în termeni de economie regională și conectivitate transfrontalieră. Urmează o perioadă cu multe provocări, dar și cu un potențial enorm de investiții. Trebuie să fiți acolo, activi, pregătiți.”

În acest context, poziționarea geografică a Cahulului – în proximitatea porturilor maritime și fluviale din România, dar și la intersecția unor axe de transport regionale – poate deveni un avantaj competitiv în atragerea de fonduri pentru infrastructură logistică, dezvoltare industrială și turism.

Concluzii:

Participarea Municipiului Cahul la Forumul Economic Regional Moldova 2025 a reconfirmat rolul activ și strategic pe care administrația locală îl joacă în consolidarea relațiilor transfrontaliere dintre Republica Moldova și Regiunea Moldova. Proiectele și inițiativele prezentate au evidențiat un model funcțional de cooperare instituțională, bazat pe parteneriate concrete, planificare riguroasă și o viziune coerentă asupra dezvoltării locale și regionale.

Prin diversitatea domeniilor abordate – de la educație, cultură și tineret, la mobilitate urbană, infrastructură și turism memorial – Cahul demonstrează o capacitate crescută de atragere și gestionare a fondurilor externe, dar și o deschidere reală către inovație administrativă și colaborare internațională. Investițiile deja realizate, precum și proiectele aflate în derulare, contribuie direct la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor și la consolidarea poziției municipiului ca pol regional de dezvoltare.

Astfel, Cahul devine un reper de bune practici în regiune, evidențiind potențialul real al cooperării transfrontaliere ca motor al dezvoltării sustenabile și integrării europene la nivel local.