FERM 2025 | Ion Ștefanovici și Iulian Safir, despre provocările și oportunitățile legate de absorbția fondurilor europene și guvernamentale în România și Republica Moldova

FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025

Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025

Panel tematic:

Fonduri Europene și Guvernamentale: oportunități, provocări și cooperare transfrontalieră

Speakeri:

Ion Ștefanovici, Președinte CAPDR / Iulian Safir, director general adjunct al grupului de firme Familia Safir

Tema intervenției:
„Provocări și soluții pentru accesarea fondurilor europene în România și Republica Moldova, în contextul reformelor administrative și cooperării transfrontaliere”

În cadrul Forumului Economic Regional Moldova 2025, desfășurat la Vatra Dornei, a avut loc o dezbatere de substanță dedicată fondurilor europene și guvernamentale, având ca temă centrală „Oportunități, provocări și cooperare transfrontalieră”.

Panelul II al evenimentului a reunit actori relevanți din România și Republica Moldova: experți în consultanță juridică și fonduri europene, reprezentanți ai administrației publice și lideri din mediul de afaceri.

Printre vocile cheie s-au numărat Sergiu Bivol, avocat, partener și coordonator al biroului Vernon│David din Chișinău, Ion Ștefanovici, președintele Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR), și Iulian Safir, director general adjunct al grupului de firme Familia Safir. Discuția, pornind de la o întrebare directă privind modelele de succes din Polonia și Ungaria, a oferit o radiografie completă a disfuncționalităților actuale și a perspectivelor pentru perioada de programare 2024–2030.

Absorbția fondurilor europene: între potențial și blocaje sistemice

Întrebarea lansată de Sergiu Bivol a setat cadrul unei dezbateri relevante pentru ambele maluri ale Prutului:

„Conform statisticilor Uniunii Europene, lideri în absorbția fondurilor europene sunt Polonia și Ungaria. România se situează mai jos. Ce ar trebui să facem noi, în Republica Moldova, din experiența dumneavoastră publică și privată, pentru a nu repeta aceleași greșeli?”

Această pr0blematică a permis interlocutorilor să abordeze teme structurale legate de guvernanță, consultanță, funcționarea agențiilor de dezvoltare și strategiile economice la nivel regional.

ADR-urile: între rol de facilitator și blocaj instituțional

Ion Ștefanovici a expus una dintre cele mai grave disfuncționalități ale mecanismului de accesare a fondurilor în Republica Moldova: modul în care sunt concepute și funcționează Agențiile pentru Dezvoltare Regională (ADR). În loc să acționeze ca entități de finanțare prin apeluri deschise, așa cum se întâmplă în România sau în alte state europene, ADR-urile din Moldova îndeplinesc simultan roluri de implementator, controlor și beneficiar, ceea ce creează confuzii grave și suprapuneri instituționale.

„ADR-urile din Republica Moldova nu sunt structuri infuzate cu capital, care apoi să-l distribuie competitiv. Sunt cele care implementează proiecte. Este o situație ilogică și profund restrictivă. Nu există claritate în procese, iar pentru un consultant din România, mecanismele moldovenești sunt imposibil de înțeles.”

Problema devine și mai acută când se constată lipsa deschiderii reale spre consultanță externă sau colaborări transfrontaliere:

„Am propus primarilor și ministerelor să vină în România, să organizăm întâlniri cu firme de consultanță. Niciun progres. Se pare că nu se dorește o clarificare sistemică.”

România – modelul birocratizării excesive

Dacă Republica Moldova suferă de confuzie instituțională, România e în continuare prizoniera unui exces birocratic, constată experții. Din experiența proprie, Ștefanovici a arătat cum ADR Nord-Est a devenit un exemplu de structură copleșită de propriile proceduri:

„Există un milion de documente care ți se cer de azi pe mâine. Chiar și contabile. Lucruri imposibil de generat în 5 zile. A fost unul dintre motivele pentru care am decis să mă retrag ideologic din relația cu conducerea ADR și să-mi urmez propria strategie.”

Aceste constatări sunt completate și de experiența lui Iulian Safir, care a adus perspectiva dură, dar realistă, a mediului de afaceri:

„Nu poți să te prezinți cu un dosar de 400 de pagini pentru o finanțare. În Polonia, dacă ai mai mult de 40 de pagini, e respins automat. Acolo mecanismul este simplificat, eficient, și funcționează. Noi am complicat inutil tot procesul.”

Finanțarea viitorului: instrumente financiare în locul granturilor

O temă majoră ridicată de Ștefanovici a fost modificarea mecanismului de finanțare începând cu 2028, când România ar putea trece de la finanțări nerambursabile la instrumente financiare:

„Dacă până acum contribuția beneficiarului era de 30%, iar UE venea cu 70%, urmează o inversare. Beneficiarul va trebui să acopere 70%, iar UE va acoperi restul. Asta înseamnă creditare, deci un sistem bancar funcțional și adaptat IMM-urilor. România nu este pregătită.”

Această schimbare pune presiune pe autorități să regândească întreaga infrastructură de sprijin, inclusiv relația dintre stat, bănci comerciale și consultanță profesionalizată.

Reforma administrativ-teritorială – lecția ignorată a Poloniei

Unul dintre pilonii succesului polonez în absorbția fondurilor europene a fost reformarea teritorială. Ion Ștefanovici a evidențiat faptul că această temă, deși menționată public în România, nu a fost niciodată asumată politic:

„În Polonia au fost două tentative de reorganizare administrativă. Au recunoscut greșelile, le-au corectat și au mers mai departe. Au împărțit țara în regiuni funcționale – voievodate – și au creat un mecanism de aplicare extrem de suplu. România nu a avut curajul să facă această reformă.”

Lipsa reformei a blocat inclusiv negocierea directă cu Comisia Europeană pentru regiunile mai puțin dezvoltate:

„Nu avem acces la negocierile reale cu Bruxelles-ul. Nu înțelegem ‘bruxelleza’, nu știm ce se discută în culise. De ce în regiunea Vest se pot finanța anumite linii și în Nord-Est nu? Cine stabilește diferențele?”

Strategia antreprenorială: plan de business înaintea fondurilor

Iulian Safir a oferit și o lecție de pragmatism economic:

„Noi facem un plan de afaceri solid. Dacă amortizarea investiției se face în 5-6 ani, o facem din surse proprii. Nu așteptăm fonduri europene. Nu ne putem permite incertitudinea. Spre exemplu, noua noastră fabrică de făinuri proteice, de 30 de milioane de euro, va fi deschisă fără niciun leu din fonduri. Fondurile vin, nu vin – e prea riscant să ne bazăm pe ele.”

Concluzii: între bune practici și voință instituțională

Discuțiile din cadrul Panelului II al Forumului Economic Regional Moldova 2025 au evidențiat o serie de aspecte critice:

• Republica Moldova are nevoie de reformarea ADR-urilor și de deschiderea către parteneriate transfrontaliere.

• România trebuie să reducă birocrația excesivă și să accelereze reforma administrativ-teritorială, ca precondiție pentru atragerea eficientă a fondurilor.

• Atât instituțiile publice, cât și mediul privat, trebuie să se pregătească pentru trecerea la instrumente financiare în următorul exercițiu bugetar european.

• Modelul polonez rămâne reperul de eficiență administrativă, curaj politic și asumare a riscurilor.

CAPDR își reafirmă angajamentul de a susține aceste direcții strategice prin dialog activ, analiză critică și promovarea unui cadru de acțiune eficient, în parteneriat cu autoritățile locale, administrația centrală, mediul de afaceri și consultanții de specialitate.