Forumul Economic Regional Moldova 2025
Fondatorul MISGRUP, Emil IUGAN, la FERM 2025: „Nu suntem o țară săracă. Suntem doar slabi gospodari ai resurselor noastre”
FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025
Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025
Panel tematic:
Economia Montană – Dezvoltare Durabilă și Valorizarea Resurselor Locale
Speaker:
Emil Iugan – Fondator MISGRUP, reprezentant al Asociației Forestierilor din România
Tema intervenției:
„Valorizarea inteligentă și sustenabilă a resurselor locale în economia montană: de la bioeconomie circulară la modele de dezvoltare comunitară”
Prezent la ediția din acest an a Forumului Economic Regional Moldova (FERM), desfășurat în perioada 9–13 iulie la Vatra Dornei, Emil Iugan, fondator al grupului MISGRUP și reprezentant al Asociației Forestierilor din România (ASFOR), a susținut o intervenție consistentă în cadrul Panelului 9 – Economia Montană: Dezvoltare Durabilă și Valorizarea Resurselor Locale.
Cu o viziune bazată pe zeci de ani de experiență în domeniul forestier și în economia locală a zonelor montane, Iugan a pledat pentru o schimbare de paradigmă: de la sărăcie percepută, la gospodărirea inteligentă a resurselor naturale autohtone.
De la dezvoltare locală integrată la bioeconomie circulară
„Am pornit în 2014 cu un sistem de dezvoltare locală integrată pe baza resurselor locale, într-un concept unitar. Astăzi, vorbim deja despre un concept european – bioeconomia circulară,” a explicat Emil Iugan, prezentând o serie de proiecte concrete prin care această viziune este transpusă în realitate.
Un prim proiect vizează valorificarea lânii de oaie Țurcană, o resursă locală ignorată sau tratată superficial în alte zone ale țării.
„În Vâlcea, de exemplu, se valorifică doar lână superioară pentru extracția lanolinei, în timp ce lâna țurcană nu e utilizată. Noi lucrăm la transformarea acestei lâni în produse inovative pentru construcții – cum ar fi panouri izolatoare sau plăci compozite – contribuind astfel la sustenabilitate și economie locală”
Educație practică și construcții tradiționale cu materiale locale
Un alt proiect prezentat de Iugan se referă la crearea unei stâne și a unei ferme pedagogice, menite să ofere elevilor și studenților o experiență practică autentică în agricultura montană. În paralel, se lucrează la un catalog de construcții tradiționale – saivane, fânare, ferme – realizate din materiale locale, care să reflecte valorile culturale și eficiența arhitecturii vernaculare.
„Este o reconectare la valorile noastre, dar și o formă de reziliență economică pentru satele montane”
Un model energetic cu impact real: energie regenerabilă și reducerea amprentei de carbon
Poate cel mai ambițios proiect expus de Emil Iugan vizează implementarea unui sistem integrat de energie verde la nivel local, în colaborare cu autoritățile.
„Lucrăm cu Primăria pentru un proiect de cogenerare bazat pe biomasă. Valorificăm resturile din exploatarea forestieră, din curățarea pășunilor și pădurilor. Cu energia termică produsă încălzim 280 de locuințe și toate instituțiile publice, iar restul locuințelor vor fi încălzite cu peleți fabricați local. Astfel, vom reduce consumul de lemn de foc de la 13.500 mc pe an la sub 3.000 mc”
Această tranziție energetică permite, potrivit lui Iugan, emiterea de certificate de carbon, generate de amprenta redusă, iar veniturile obținute vor fi utilizate pentru subvenționarea instalațiilor de încălzire pentru gospodării. Este un cerc virtuos de dezvoltare durabilă, alimentat de resurse locale și inteligență aplicată.
Lecțiile trecutului: „Nu suntem o țară săracă, suntem doar slabi gospodari”
Discursul lui Emil Iugan a inclus și o reflecție istorică profundă despre modul în care resursele naturale au fost, în trecut, bine gospodărite și au generat dezvoltare și educație. A reamintit modelul comunelor grănicerești din zona Năsăudului – „care au primit pădure și pășune ca recompensă pentru apărarea granițelor Imperiului Austro-Ungar” – și care, din aceste resurse, au construit școli, au oferit burse și au format generații de academicieni.
„Într-o singură generație, țara Năsăudului a dat 35 de academicieni. De ce? Pentru că cele două resurse – pădurea și pășunea – au fost bine gospodărite”, a subliniat Iugan, oferind și o donație simbolică: patru cărți-document către Direcția Silvică Suceava, despre istoria exploatării forestiere în Transilvania.
Educație, turism, identitate locală
Intervenția s-a încheiat cu o privire spre viitor și o invitație la replicare a bunelor practici. Emil Iugan a vorbit despre șase proiecte-pilot implementate în zona Oradea, în localități montane și arii protejate: tabere educaționale, centre de ecoturism, piste de biciclete, săli de expoziții, și infrastructură pentru recreere și educație civică și de mediu.
„Aceste proiecte sunt deja finalizate, vă invit să le urmăriți. Sunt modele care pot fi extinse și în Moldova”
Concluzie
Concluzia intervenției lui Emil Iugan a fost mai mult decât un apel la acțiune – a fost un manifest pentru demnitatea economică a zonelor montane, care au fost, istoric, bastioane ale educației, ale economiei comunitare și ale bunului-simț gospodăresc. Mesajul său a reiterat convingerea că dezvoltarea durabilă nu înseamnă doar atragerea de fonduri externe sau aplicarea de modele importate, ci mai ales redescoperirea și revalorizarea resurselor și tradițiilor locale, gestionate cu pricepere, respect și viziune.
Într-o lume în care crizele energetice, schimbările climatice și migrația din mediul rural provoacă dezechilibre majore, modelul propus de Emil Iugan – bazat pe bioeconomie circulară, educație practică, energie regenerabilă și patrimoniu local – devine un răspuns concret și replicabil. Este un model care îmbină trecutul și viitorul, tradiția și inovația, în beneficiul comunităților și al naturii deopotrivă.
