
FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025
Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025
Panel tematic:
Sănătate și Servicii Medicale în Regiunea Moldova
Speaker:
Dr.Tiberius Brădățan – Medic primar Medicină de Urgență,Spitalul Județean Suceava
Tema intervenției:
,,Criza personalului medical și strategii de retenție în unitățile de primiri urgențe”
Dr. Tiberius Marius Brădățan, medic primar de medicină de urgență și reprezentant al Spitalului Județean Suceava, a tras un semnal de alarmă asupra inechităților regionale din sistemul sanitar și a pledat pentru o abordare integrată și sustenabilă a sănătății, care să includă resursa umană, infrastructura și coordonarea locală ca elemente inseparabile.
Criza resursei umane: sănătatea nu se face cu funcționari, ci cu profesioniști
Unul dintre mesajele centrale ale intervenției a fost legat de resursa umană în sănătate – un subiect pe care Brădățan îl cunoaște direct, din postura de medic activ și fost Secretar de Stat în Ministerul Sănătății.
„Construim palate, dar uităm de oameni. Un sistem sanitar nu se poate dezvolta fără oameni bine pregătiți și motivați. Resursa umană nu apare din neant. Trebuie cultivată, formată și păstrată”
Brădățan a criticat blocajele birocratice care afectează angajările în sistemul public de sănătate, tratat adesea în logica austerității bugetare, și a pledat pentru liberalizarea angajărilor în spitale, indiferent de contextul economic.
„A trata sănătatea ca pe o instituție de funcționari e o mare greșeală. Nu poți cere performanță într-un sistem care nu are voie să angajeze”

Educația medicală – fundament pentru o piață sănătoasă a muncii
Exemplul Universității din Suceava, cu programele sale de medicină generală, asistență medicală și fizioterapie, a fost prezentat ca o bună practică ce ar trebui replicată și susținută regional.
„Trebuie să avem cât mai mulți studenți în formare medicală, pentru ca mai apoi să putem selecta profesioniști. Nu există soluții magice. Doar viziune și perseverență”
Brădățan a insistat că strategiile pentru retenția personalului medical trebuie dublate de măsuri locale, precum locuințe, facilități și un climat profesional stabil.
„Sistemul de sănătate este ca un organism viu. Funcționează doar atât cât îi funcționează cea mai slabă verigă” , dr.Brădățan a explicat importanța unei abordări integrate: nu doar spitale performante, ci și medicină primară, comunitară și ambulatorie bine dezvoltate.
„Putem investi oricât în spitale, dar dacă nu consolidăm medicina de familie și centrele comunitare, vom continua să avem urgențe sufocate de pacienți care nu au unde altundeva să meargă”

Centrele comunitare integrate – un model de navigare pentru pacienți
Bazându-se pe experiența acumulată în Ministerul Sănătății, Brădățan a elogiat funcționarea centrelor comunitare integrate – locuri esențiale pentru orientarea pacienților din zone izolate.
„Medicul comunitar, asistentul social și primăria trebuie să formeze o echipă. Oamenii nu știu unde să meargă. Trebuie ajutați să navigheze sistemul”
Într-unul dintre cele mai directe pasaje ale discursului, Brădățan a criticat lipsa de investiții majore în Moldova, în special în prima variantă a Planului Național de Redresare și Reziliență.
„Moldova avea doar o investiție la Iași. Atât. În timp ce Ardealul, oricum mai dezvoltat, primea mult mai mult. Nu e normal. Nu ai cum să spui că vrei echitate și să lași o regiune întreagă în deșert”
Sănătatea nu e publică sau privată: trebuie să funcționeze ca un tot
În încheiere, Brădățan a pledat pentru o viziune națională unificatoare, în care sistemul public și cel privat nu sunt în competiție, ci în complementaritate.
„Avem o singură sănătate – a pacientului. Nu există public și privat. Există doar eficiență, accesibilitate și responsabilitate”
Tonul final a fost unul sincer și ușor critic:
„Poate am fost patetic, dar o spun din convingere. Moldova nu e lipsită de oameni capabili. Are profesioniști, dar are nevoie să fie lăsată să se dezvolte. Nu cerem privilegii, ci doar dreptul la dezvoltare”

Concluzie
Discursul lui Tiberius Brădățan a fost un manifest pentru echitate și profesionalism în sistemul de sănătate, dar și un apel la reconstrucția mentalității decidenților, care ar trebui să înțeleagă că fără o viziune integrată, nicio strategie nu va funcționa.
La FERM 2025, vocea medicului de urgență de la Suceava a reprezentat nu doar experiența profesională, ci și suferința unei regiuni lăsate în urmă. Este un semnal care merită ascultat – și transformat în politică publică.