Gelu CHEN, Importator de vinuri românești în China, la FERM 2025: „Nu mi-a spus nimeni să promovez România – o fac din dragoste și respect”

FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025

Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025

Panel tematic:

Poziționarea Moldovei în parteneriatul economic România – China

Speaker:

Gelu Chen – Importator de vinuri românești în China

Tema intervenției:
„Experiență directă pe piața chineză – provocări și perspective”

Gelu Chen, un proeminent importator de vinuri românești în China, a oferit o perspectivă pragmatică și revelatoare asupra drumului sinuos al vinului românesc pe piața asiatică. Discursul său a scos în evidență un potențial considerabil, dar și obstacole semnificative, majoritatea generate de o lipsă de strategie și de o înțelegere deficitară a pieței chineze.

Gelu Chen, care și-a asumat numele „Gelu” la venirea sa în România în 2002 și care nutrește o profundă afecțiune pentru această țară, a revenit în China în 2015 cu o misiune personală: aceea de a promova România și produsele sale, în special vinul. Această inițiativă nu a fost dictată de un interes financiar imediat sau de un mandat oficial, ci de o convingere intrinsecă. Așa cum a declarat,

„România e o țară pe care o iubesc și am trăit foarte mulți ani aici. Și vreau să o promovez în China. Deci nu mi-a spus nimeni că ”Gelu trebuie să promoveze în România, că te plătesc”. Nu, m-a dus să fac ce mai bine pentru România și pentru China”

Bătălie solitară pe o piață vastă

Principala problemă, așa cum a subliniat Chen, este lipsa de recunoaștere a vinurilor românești în China, dar și, la un nivel mai fundamental, necunoașterea României ca țară producătoare de vin. Pe o piață dominată de giganți precum Franța, Italia sau chiar Chile și Australia, vinul românesc este un necunoscut.

„Chinezii nu prea recunosc vinurile în România și nici nu știu unde e România. Și sunt foarte multe vinuri și din Franța, din Italia, deci avem și concurență mare aici”

Această anonimitate impune o concurență acerbă și dificultăți majore în pătrunderea pe piață.

Pentru a contracara această situație, el a investit personal în eforturi considerabile de promovare. A recurs la publicitate intensivă în spații cu trafic mare, a utilizat platforme online și radio, unde a devenit un invitat constant, povestind despre cultura, gastronomia și, bineînțeles, vinurile românești.

„Am pus reclame în toate clădirile, unde sunt puncte cu flux mai mari. Și în lifturi, deci peste tot. Și platforme, și radio, sunt și invitat permanent în radio. Și să povestesc un pic despre mâncarea românească, vinul românesc sau obiceiurile românești”

Aceste eforturi l-au transformat într-un veritabil ambasador neoficial al României în China, consolidându-i credibilitatea și influența. Chiar și participarea la evenimente precum Ziua Uniunii Europene, unde vinurile românești au fost vedetele, demonstrează impactul pe care o inițiativă individuală, bine direcționată, îl poate avea.

„Chiar de curând am participat la ziua Uniunii Europene, deci în tot evenimentul, numai vinurile noastre românești. Toate consulatele sau ambasadele care au venit atunci și au apreciat vinurile noastre. Deci am fost vedeta în acea zi”

Calitatea inconstantă și lipsa de experiență la export

Una dintre cele mai mari dificultăți întâmpinate de importator în promovarea vinului românesc pe piața din China este lipsa de constanță în calitate. Deși inițial unele vinuri l-au convins prin gustul distinct și personalitatea lor, livrările ulterioare s-au dovedit inegale.

„Mi-a dat vinul a doua oară și era altceva”, explică el, subliniind cât de ușor se poate pierde încrederea unui distribuitor sau consumator în fața unei astfel de inconsecvențe.

În China, unde piața este competitivă și consumatorii sunt din ce în ce mai atenți la detalii, orice abatere de la standarde poate compromite complet imaginea unui brand.

Pe lângă problema calității fluctuante, Gelu Chen observă și o lipsă acută de experiență în rândul multor producători români atunci când vine vorba de relații comerciale internaționale.

„La primul export se sperie sau renunță”, sugerând că mulți antreprenori nu sunt pregătiți pentru provocările unui parteneriat de durată pe o piață atât de complexă precum cea chineză.

Iar perseverența este esențială.

„Dacă nu vrei să pierzi bani în primul an, n-o să reușești”

Succesul în China presupune o strategie pe termen lung, investiții constante și o abordare profesionistă. În lipsa acestor elemente, chiar și vinurile de calitate riscă să rămână necunoscute sau să piardă oportunități valoroase.

Potențial nevalorificat, oportunitate reală

În ciuda obstacolelor, Gelu Chen este ferm convins de potențialul uriaș al vinului românesc pe piața chineză. Cu o clasă de mijloc în creștere și o tradiție solidă de consum al vinului la evenimente sociale importante, precum nunțile, China oferă un teren fertil pentru extinderea cotei de piață a vinurilor românești. Chen subliniază că, deși în prezent această cotă este foarte mică, există oportunități reale pentru creșterea treptată și susținută.

Într-un apel adresat antreprenorilor români, el îi încurajează să nu se teamă de dificultăți și să privească piața chineză ca pe un spațiu vast de oportunități.

„Nu vă speriați, nu vă retrageți dacă întâmpinați probleme. Aveți un spațiu larg de activitate și puteți să aveți o cotă de piață pentru domeniul dumneavoastră”

De asemenea, Chen pune accent pe accesibilitatea călătoriilor în China, recomandând vizitele directe pentru a înțelege mai bine piața.

„Puteți să mergeți și în China acum, luați un bilet, buletin, un pașaport și fără viză nimic. Deci vă duceți în China să vedeți cum e în China acum, sper să aveți o excursie plăcută în China”

Concluzie: mai mult decât un om, o punte între două culturi

Povestea lui Gelu Chen demonstrează că voința individuală poate aduce schimbări reale. Însă, pentru ca vinul românesc să devină un jucător relevant pe piața chineză, e nevoie de mai mult decât entuziasm individual: este necesară o strategie națională coerentă, promovare susținută, sprijin guvernamental și, mai presus de toate, angajamentul ferm al producătorilor de a livra constant calitate. Fără aceste eforturi coordonate, un potențial uriaș riscă să rămână nevalorificat.