
Cea de-a XIX-a ediție a Forumului Economic Regional Moldova, desfășurată la Vatra Dornei, a adus în prim-plan cooperarea transfrontalieră ca pilon strategic pentru dezvoltarea durabilă a regiunii.
Într-un interviu acordat Nord News, Ion Ștefanovici, președintele Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR), a detaliat impactul real al acestei ediții asupra relației bilaterale România–Republica Moldova și a evidențiat amploarea implicării delegațiilor de peste Prut.
Prezență record din Republica Moldova. „De la 35 la aproape 180 de participanți”
Ion Ștefanovici a subliniat creșterea exponențială a participării din Republica Moldova.
„Am plecat timid, în 2023, cu o delegație de 35–45 de persoane. În 2024, cred că au fost 70–80, iar acum suntem la aproape 180 de persoane. Nu e doar o cifră, e o hartă a încrederii și a deschiderii”
El a menționat participarea unor orașe precum Bălți, Soroca, Chișinău, Ștefan Vodă, Feștelița, Taraclia și chiar reprezentanți din zona Găgăuziei. Dincolo de diversitatea geografică, forumul a reunit participanți din toate domeniile.
„Unora le-ați descoperit contribuția în panelurile de agricultură, altora în cultură, turism, infrastructură sau economie – inclusiv comerț”
Președintele CAPDR a evidențiat și implicarea Ambasadorului Victor Chirilă și dialogurile strategice pe zona energetică, în special în jurul Coridorului Nordic Energetic Suceava–Bălți și a investițiilor în producție și distribuție.
„E un exemplu de maturitate a colaborării noastre, nu doar pe hârtie, ci pe proiecte clare”

Relația bilaterală, consolidată prin proiecte și inițiative concrete
Întrebat despre cum contribuie forumul la întărirea relațiilor bilaterale, liderul CAPDR a fost categoric.
„Prin proiecte comune. Printr-o platformă digitală de turism pentru întreaga Moldovă. Printr-un traseu comun „Via Moldavia” – de la Carpați, la Nistru, până în zona Bugeacului, lângă Odesa”
Pe lângă turism, forumul stimulează colaborări transfrontaliere în economie, sănătate și fonduri europene.
„De ani de zile transferăm experiență din România către Republica Moldova. Chiar dacă e o etapă de preaderare, iar cele 1,9 miliarde euro sunt condiționate, avem încredere că proiectele concrete vor face diferența”
Printre proiectele discutate se numără zona economică liberă de la Ungheni, colaborările în sănătate între medici și personal medical din ambele state, dar și inițiative culturale care valorifică identitatea comună.

Unde este nevoie de forumuri: „Nu la Chișinău, ci la Bălți, Soroca, Cahul…”
Referitor la posibilitatea organizării unui forum similar în Republica Moldova, Ion Ștefanovici a fost tranșant.
„Chișinăul are deja forumuri. Dar ce facem cu Bălți? Cu Soroca? Cu Cahul? Acolo unde harta dezvoltării nu a ajuns încă, acolo trebuie să mergem”
El a pledat pentru organizarea de forumuri în zonele unde este nevoie de infuzie de capital, know-how și deschidere către piețele internaționale, pentru a nu rămâne doar capitalele beneficiare ale politicilor de dezvoltare.
De la discuție la strategie: un document programatic pentru perioada 2025–2030
Întrebat dacă FERM este un forum de soluții sau doar de discuții, președintele CAPDR a clarificat cu fermitate.
„Nu e simpozion. Este forum de parteneriate reale. Funcționează pe două paliere: întâlniri aplicate între cerere și ofertă, dar și formularea unui document strategic comun”
Acest document, susține el, va reprezenta „agenda comună a regiunii Moldova pentru perioada 2025–2030” și va permite monitorizarea progresului prin raportări anuale și ajustări de strategie.
„Practic, tot ce se discută aici prinde contur într-un plan multianual de dezvoltare regională”
Ion Ștefanovici a încheiat cu o pledoarie pentru continuitate și implicare.
„FERM nu este o simplă întâlnire festivă. Este un instrument de lucru care unește administrații, antreprenori și comunități. De aceea, vom reveni și vom insista, până când toate regiunile vor fi conectate la această dinamică”

Concluzie: O infrastructură de relații pentru dezvoltare
Declarațiile lui Ion Ștefanovici au conturat cu un adevăr simplu, dar esențial: dezvoltarea nu vine de sus în jos, ci din relațiile reale construite între oameni, instituții și comunități. Forumul de la Vatra Dornei nu este doar o tribună de declarații, ci un spațiu de interconectare – între cerere și ofertă, între probleme și soluții, între inițiativă și finanțare.
Prin apelul său la cartografierea corectă a nevoilor din teritoriu, la profesionalizarea relațiilor transfrontaliere și la consolidarea unui parteneriat public-privat funcțional, liderul CAPDR a pledat pentru o nouă logică de colaborare: una bazată pe cunoaștere, coerență și angajament reciproc.
Pentru Moldova, acest tip de forum nu mai este o opțiune, ci o necesitate. Iar mesajul președintelui CAPDR rămâne clar: fie consolidăm rețeaua regională de cooperare inteligentă, fie vom rămâne captivi în harta veche a subdezvoltării.