Managerul interimar al Spitalului Orășenesc Gura Humorului, Ciprian Gheorghe IANOVICI, la FERM 2025: „Fără susținerea spitalelor mici, echilibrul sistemului de sănătate este profund amenințat”

FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025

Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025

Panel tematic:

Speaker:
Ciprian Gheorghe Ianovici, manager interimar al Spitalului Orășenesc Gura Humorului

Tema intervenției:
,,Spitalul mic între urgență și prevenție”

Ciprian Gheorghe Ianovici, manager interimar al Spitalului Orășenesc Gura Humorului, atrage atenția asupra presiunii uriașe suportate de spitalele mici și a nevoii urgente de reformă sistemică. El a prezentat  provocările spitalelor mici aflate între nevoia de a gestiona urgențele și rolul insuficient susținut în prevenție.

Presiune disproporționată pe spitalele mici: între urgență și lipsa prevenției

În intervenția sa, Ciprian Gheorghe Ianovici a menționat o serie de întrebări esențiale privind viitorul spitalelor de dimensiuni reduse: cum poate fi gestionată medicina de urgență în astfel de unități, cum pot fi degrevate camerele de gardă și Unitățile de Primiri Urgențe, și cum poate fi asigurată continuitatea actului medical în condițiile unui deficit acut de personal și resurse.

Spitalul Orășenesc Gura Humorului, pe care îl conduce, deservește peste 60.000 de locuitori și a înregistrat în 2024 aproximativ 80.000 de prezentări medicale, dintre care 19.000 la camera de gardă. În lipsa unor centre de permanență funcționale și a unei infrastructuri integrate de prevenție, spitalele mici devin, de facto, puncte de primă intervenție, asumând un rol care le depășește capacitatea operațională reală.

„Cum facem cu medicina de urgență în spitalele mici? Cum degrevăm camerele de gardă și UPU? Cum asigurăm continuitatea actului medical în aceste unități cu personal redus și resurse limitate?”, a întrebat Ciprian Gheorghe Ianovici.

Reforma accesului la servicii medicale – un risc iminent de aglomerare a urgențelor

Un punct central al intervenției a vizat implicațiile noii reglementări privind restricționarea accesului persoanelor neasigurate la servicii medicale de bază. Ciprian Gheorghe Ianovici a avertizat că această măsură ar putea conduce la o creștere semnificativă a prezentărilor în unitățile de primiri urgențe, generând presiuni suplimentare asupra sistemului:

„Neasiguratul nu va mai avea unde merge. Va veni direct la urgență, pentru că acolo este gratis. Iar asta înseamnă mai mult stres pentru personal, mai multe resurse consumate inutil și un risc crescut pentru cazurile reale de urgență.”

Impactul accesului necontrolat asupra Unității de Primiri Urgențe

Medicul-șef al Unității de Primiri Urgențe de la Spitalul Județean Botoșani, Ramona Guraliuc, a subliniat efectele negative ale restricționării accesului controlat la serviciile medicale, care riscă să transforme UPU în punct de aglomerare pentru pacienți fără urgențe reale:

„Orice măsură care elimină accesul controlat la sănătate va împinge pacienții în UPU. Vom avea și mai multe cazuri non-urgente, tratate ca urgențe. Asta afectează grav calitatea actului medical.”

În plus, Dr. Ramona Guraliuc a atras atenția asupra fenomenului apelurilor abuzive la 112, care amplifică presiunea asupra serviciilor de urgență:

„Oamenii nu știu ce e o urgență. Chemarea ambulanței pentru dureri banale devine o practică frecventă. Trebuie să intervenim și educațional, nu doar logistic.”

Provocările resursei umane în spitalele mici

Valentin Ioan Stan, managerul Spitalului Municipal Vatra Dornei, a evidențiat problema stringentă a deficitului și demotivării personalului medical din unitățile mici, cauzată în special de condițiile salariale inadecvate:

„Gărzile sunt remunerate sub nivelul corespunzător, comparativ cu programul normal de lucru. Această situație este inacceptabilă și determină migrația medicilor dinspre spitalele mici, unde responsabilitatea este mare, iar motivația financiară insuficientă.”

Managerul a solicitat o revizuire urgentă a legislației salariale din domeniul sănătății, subliniind că actualul cadru normativ, în vigoare din 2018, nu mai reflectă realitățile și nevoile actuale ale sistemului.

Educația pentru sănătate, un pilon esențial în prevenția bolilor

Dr. Carmen Dorobăț, specialistă recunoscută în boli infecțioase, a atras atenția asupra deficitului major de educație medicală în rândul populației:

„Lipsa educației pentru sănătate în școli conduce la un comportament neadecvat în prevenția și protecția individuală, ceea ce determină supraaglomerarea sistemului medical cu cazuri care ar putea fi evitate.”

Dr. Carmen Dorobăț a pledat pentru implementarea unei strategii integrate, axate pe prevenție și screening sistematic, în locul unui model centrat exclusiv pe tratamentul urgențelor și reparația efectelor.

Soluții avansate propuse în cadrul panelului

• Dezvoltarea și extinderea centrelor de permanență, cu prioritate în zonele rurale și turistice, pentru a descentraliza serviciile medicale de urgență;
• Implementarea telemedicinei integrate ca suport eficient pentru spitalele mici, facilitând accesul rapid la consultații specializate;
• Introducerea unui sistem digitalizat de triere și programare pentru camerele de gardă, menită să optimizeze fluxul pacienților și să reducă aglomerația;
• Elaborarea și implementarea unei strategii naționale de educație pentru sănătate în școli, cu scopul prevenirii și responsabilizării populației;
• Revizuirea și actualizarea legislației privind salarizarea gărzilor, pentru a crește motivația și retenția personalului medical în unitățile mici.

Concluzii:

Intervenția managerului Ciprian Gheorghe Ianovici a adus în prim-plan realitățile complexe și provocările cu care se confruntă spitalele mici din regiune. Deși operează cu resurse limitate și personal redus, aceste unități medicale joacă un rol fundamental în asigurarea continuității și accesibilității serviciilor de sănătate pentru comunitățile locale.

Spitalele mici reprezintă, de fapt, coloana vertebrală a rețelei sanitare regionale, fiind adesea prima linie de contact pentru sute de mii de pacienți. Pentru a susține eficiența și durabilitatea acestora, este imperativă o abordare integrată care să includă dezvoltarea infrastructurii, digitalizarea proceselor, consolidarea resurselor umane și integrarea într-un sistem coerent de prevenție și intervenție medicală.

Doar prin aceste măsuri coordonate se poate preveni degradarea sistemului sanitar regional și se pot oferi servicii medicale de calitate, adaptate nevoilor reale ale populației.

Astfel, vocea și experiența unui spital mic, dar esențial, devin un reper pentru reformele necesare în sănătate, contribuind decisiv la creionarea unor politici publice sustenabile și eficiente.