Președintele CAPDR, Ion ȘTEFANOVICI, în cadrul Panelului de Sănătate al FERM 2025: „Centralizarea excesivă afectează eficiența actului medical”

Forumul Economic Regional Moldova a ajuns anul acesta la cea de-a XIX-a ediție, reconfirmându-și statutul de platformă strategică de dialog și cooperare pentru dezvoltarea Regiunii Moldova

Desfășurat într-un cadru internațional, evenimentul a reunit lideri politici, investitori, reprezentanți ai administrației publice locale și centrale, experți și parteneri instituționali din România, Republica Moldova, Ucraina, Uniunea Europeană și Asia, fiind un catalizator pentru politici publice concrete, investiții și parteneriate strategice.

Unul dintre cele mai sensibile și necesare paneluri – Panelul 6: „Sănătate și Servicii Medicale în Regiunea Moldova” – a adus în prim-plan provocările din sistemul sanitar regional, subfinanțarea, lipsa de personal medical, centralizarea excesivă a serviciilor și nevoia acută de reformă. Dialogul a vizat nu doar problemele, ci și soluțiile: modernizarea infrastructurii, creșterea accesului în comunitățile marginale și identificarea de mecanisme eficiente de cooperare transfrontalieră.

În acest context, intervenția lui Ion Ștefanovici, Președintele Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale, s-a remarcat prin claritate, realism și spirit critic.

În cadrul Panelului 6 – „Sănătate și Servicii Medicale în Regiunea Moldova” din a XIX-a ediție a Forumului Economic Regional Moldova, Ion Ștefanovici, Președintele Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale, a susținut o intervenție aplicată și critică privind disfuncționalitățile actuale din sistemul sanitar regional și a subliniat urgența unei strategii unitare de modernizare și echilibrare a infrastructurii medicale.

„Mesajul va fi propagat la detaliu”, a declarat Președintele Ion Ștefanovici, referindu-se la înregistrările panelului, care vor fi diseminate în rândul comunităților profesionale și publicului larg din România și Republica Moldova. Potrivit acestuia, toate punctele de vedere exprimate de participanți vor fi integrate în Documentul Programatic Multianual al Regiunii Moldova, în secțiunea dedicată sănătății.

De la cooperare la acțiune

Ion Ștefanovici a pledat pentru o abordare integrată în colaborarea transfrontalieră, amintind că parteneriatul Suceava-Bălți funcționează deja pe plan educațional și energetic, iar extinderea pe zona sanitară ar trebui să fie o prioritate.

„Am pus un accent foarte puternic anul acesta pe Bălți, pentru că Suceava-Bălți sunt deja interconectate… și aș vrea să le duc mai departe pe zona de sănătate, administrație și economie.”

În opinia sa, unele inițiative, precum achizițiile realizate de acționariatul de la Incomlac (Bălți) în industria alimentară românească, oferă deja un precedent valoros pentru cooperarea regională în sănătate.

Critică la adresa centralizării excesive: „Este ineficient din toate punctele de vedere”

Un mesaj central al intervenției sale a fost criticarea concentrării disproporționate a resurselor medicale la Iași. „Este ineficient să masăm totul la Iași. Este ineficient din toate punctele de vedere. Actul medical nu mai este eficient pentru pacient.” Cu peste 4 milioane de locuitori în Regiunea Moldova, față de 2,5 milioane în alte regiuni ale țării, presiunea asupra centrelor medicale din Iași este considerabilă. Mai mult, nimeni nu are o imagine clară asupra adresabilității din Republica Moldova către Iași sau asupra fluxurilor de pacienți din alte județe.

Necesitatea descentralizării serviciilor medicale

Ștefanovici a subliniat și ideea redistribuirii specializărilor și serviciilor medicale în teritoriu, pentru a deservi mai eficient populația și pentru a crește calitatea actului medical. „Trebuie să avem un document în care venim cu soluții pentru o repartizare a serviciilor medicale și a specialităților în regiune.”

El a oferit exemplul zonei montane, cum este Vatra Dornei, unde serviciile de recuperare ar trebui să fie prioritizate și dezvoltate local. „Cum să nu faci recuperare în Vatra Dornei și cum să stai cu un serviciu care tu asiguri… cu un medic de la Cluj și unul de la Iași?”

Probleme reale: lipsa forței de muncă și riscul de migrație

Un alt punct sensibil abordat a fost lipsa personalului medical și riscul ca tinerii absolvenți să plece către centre mari sau în străinătate. „Trebuie să găsim formula prin care să îi angrenăm. Cea mai proastă dintre variante ar fi aceea în care îi scăpăm printre degete și pleacă la Cluj, la București sau prin alte părți.”

În acest sens, el a susținut că parteneriatul cu Iașul trebuie să continue, dar cu accent pe echilibru și distribuție teritorială. „Platforma de colaborare cu Iașul rămâne o formulă de cooperare… dar trebuie să vedem și cum o executăm.”

Infrastructură, urgențe și… „Moartea domnului Lăzărescu”

Făcând trimitere la proiectul Spitalului Regional de la Iași, planificat într-o zonă greu accesibilă, Ștefanovici a ironizat lipsa de coerență în planificare: „Nici nu ai cum să ajungi… cum se numea filmul acela? ‘Moartea domnului Lăzărescu’.”

Potrivit acestuia, o abordare eficientă trebuie să ia în calcul și accesibilitatea rutieră, care, în prezent, îngreunează actul medical și face intervențiile de urgență aproape imposibile fără suport aerian.

Concluzie: Dialogul și colaborarea, esențiale pentru transformarea sistemului de sănătate în Regiunea Moldova

Intervenția lui Ion Ștefanovici scoate în evidență complexitatea și urgența reformării sistemului de sănătate din Regiunea Moldova, într-un context marcat de provocări profunde: dezechilibre teritoriale, migrație a personalului medical, infrastructură insuficientă și o presiune crescândă asupra centrelor medicale regionale.

Forumului Economic Regional Moldova îi revine un rol crucial, cel de platformă de dialog între administrație, mediul privat, experți și parteneri internaționali, capabilă să canalizeze idei și soluții concrete către factorii decidenți. Panelul dedicat sănătății a demonstrat că reformele nu pot fi concepute sau implementate izolat, ci prin colaborare strânsă și parteneriate transfrontaliere bine gândite, cu o viziune unitară și adaptată nevoilor reale ale populației.

Repartizarea echilibrată a serviciilor medicale în teritoriu, consolidarea cooperării între centrele universitare și comunitățile locale, precum și crearea unor mecanisme eficiente de atragere și păstrare a personalului medical sunt condiții fundamentale pentru asigurarea unui act medical de calitate și accesibil tuturor.