Regiunea extinsă a Moldovei, între cooperare regională și investiții strategice | Dezbatere între Ion ȘTEFANOVICI (CAPDR) și E.S. Victor CHIRILĂ, Ambasadorul Republicii Moldova în România, la FERM 2025

FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025

Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025

Panel tematic:

Investiții strategice în Regiunea Extinsă a Moldovei

Speakeri:

Ion Ștefanovici – Președinte CAPDR / E.S. dl. Victor Chirilă, Ambasadorul Republicii Moldova în România

Tema intervenției:
„Poziționarea Regiunii Extinse a Moldovei ca destinație strategică pentru investiții naționale și internaționale”

În centrul discuțiilor din cadrul cadrul Panelului 1 al FERM 2025 – „Investiții strategice în Regiunea Extinsă a Moldovei” s-a aflat poziționarea regiunii ca destinație competitivă pentru investiții naționale și internaționale, în contextul inițiativei MoldovaHUB, o platformă regională de colaborare, digitalizare și atragere de capital.

Ion Ștefanovici, Președintele CAPDR, E.S. Victor Chirilă, Ambasadorul Republicii Moldova în România, și Ana Nedelcu, conferențiar universitar și expert în managementul proiectelor, au oferit perspective aprofundate privind oportunitățile și provocările dezvoltării Regiunii Extinse a Moldovei – o construcție strategică ce include Nord-Estul României, Republica Moldova și teritorii din Ucraina implicate în cooperare transfrontalieră.

„Colaborare, nu teorie”. Cum definește Ion Ștefanovici Regiunea Extinsă a Moldovei

Ion Ștefanovici a conturat de la început cadrul conceptual al panelului:

„Nu vorbim despre teorii interpretabile, ci despre colaborare reală între Nord-Estul României, Republica Moldova și zonele din Ucraina care figurează în documente de cooperare. De aceea am folosit termenul de Regiune Extinsă – e o realitate în construcție, bazată pe parteneriate funcționale.”

Acesta a subliniat că infrastructura reprezintă scheletul dezvoltării economice. Proiectele rutiere strategice din județul Suceava, precum drumul Panaci–Bilbor, conexiunile cu județele Harghita, Neamț sau Botoșani și apropierea de Autostrada A7 sunt „coridoare care scurtează timpul de transport, creează legături vitale și deschid calea către dezvoltare integrată.”

Însă, atrage atenția Ion Ștefanovici, „degeaba avem infrastructură dacă nu o valorificăm economic. Trebuie să mapezi avantajele și să aduci parcuri industriale, centre logistice, investiții reale în jurul lor.”

Un exemplu concret este zona Roman–Cordun, unde se conturează un pol industrial susținut de A7 și de investitori majori, precum Dedeman sau ArcelorMittal. „Acolo, administrația locală a înțeles valoarea conectivității și s-a mișcat strategic”, a punctat Președintele CAPDR.

E.S. Victor Chirilă: „România este platforma noastră de lansare către Europa”

Într-un discurs clar și pragmatic, ambasadorul Victor Chirilă a evidențiat intensificarea relațiilor economice dintre România și Republica Moldova:

„Avem peste 7.000 de companii moldovenești înregistrate în România, cu o cifră oficială de afaceri de peste 3 miliarde de euro. Dar în realitate, această valoare este și mai mare”, a afirmat Victor Chirilă.

Potrivit diplomatului, România joacă un dublu rol strategic: este atât piață de desfacere și platformă logistică pentru companiile moldovenești, cât și canal prin care investițiile occidentale ajung în Republica Moldova.

„Investitorii străini se stabilesc întâi în România, apoi pătrund în Moldova. Este o punte esențială pentru dezvoltarea noastră economică.”

Totuși, Ambasadorul Victor Chirilă a atras atenția asupra obstacolelor critice, în special infrastructura vamală:

„Pierdem timp și bani la graniță. Vămile sunt depășite, construite în perioada sovietică pentru fluxuri comerciale de altă magnitudine. Soluția pe termen lung este integrarea Republicii Moldova în piața internă europeană și, implicit, eliminarea controlului vamal cu România.”

Poduri, căi ferate și capital: proiecte strategice în derulare

Ambasadorul a trecut în revistă o serie de proiecte prioritare:

• Podul Ungheni – construcția a început în aprilie 2025, finalizare estimată: sfârșitul lui 2026.

• Modernizarea punctelor vamale: Leușeni-Albița, Stânca-Costești, Bumbăta-Leova, Fălciu-Leca, Cahul-Oancea, Sculeni.

• Valorificarea Rădăuți-Prut pentru trafic marfar.

• Modernizarea drumului Leușeni-Hâncești-Chișinău și conectarea acestuia cu Autostrada Poltava.

• Calea ferată electrificată Iași–Ungheni–Chișinău, proiect esențial pentru transportul de marfă și protejarea infrastructurii rutiere.

„Va trebui să ne mutăm transportul pe cale ferată. Comerțul va crește, vom trece de 5 miliarde de euro. Infrastructura actuală nu va mai face față. Iar România trebuie să investească în rețelele noastre electrice, mai ales în nordul Republicii Moldova”, a adăugat Chirilă.

Ana Nedelcu: Colaborarea Sudului Moldovei cu Nord-Estul României – de la turism la investiții strategice

Ana Nedelcu, manager de proiecte la Primăria Cahul, a ridicat problema colaborării regiunilor din sudul Moldovei cu Nord-Estul României. Răspunsul ambasadorului a fost clar:

„Totul începe prin cunoaștere. Turismul și activitățile culturale creează legături, stabilesc încredere și pun bazele parteneriatelor economice. Cahulul trebuie să vină cu inițiative: festivaluri, forumuri, proiecte.”

Proiectul „Via Moldavia” și provocarea distribuirii fondurilor UE

Ion Ștefanovici a revenit cu un avertisment legat de banii europeni destinați Republicii Moldova:

„Sperăm să meargă spre infrastructură. Din păcate, există semnale că se direcționează către politici publice și drepturile omului. Sunt importante, dar am văzut filmul ăsta și în România – fără infrastructură, nu construiești dezvoltare reală.”

Ca exemplu de proiect transfrontalier cu impact, a prezentat „Via Moldavia”, un traseu turistic care pornește din Vatra Dornei, traversează Moldova spre Bălți, ajunge la Soroca și coboară spre litoralul ucrainean.

„E o rută integrată, care leagă turismul de economie. Nu avem nevoie de 100 de proiecte. Ne trebuie 2-3 solide, asumate, cu impact real și resurse concentrate.”

Concluzie: Regiunea Extinsă a Moldovei – între oportunitate și responsabilitate

Dezbaterea din cadrul Panelului 1 al Forumului Economic Regional Moldova 2025 a demonstrat că Regiunea Extinsă a Moldovei este un spațiu cu un potențial uriaș, dar care are nevoie de viziune, coerență, investiții inteligente și parteneriate funcționale. Într-un moment istoric marcat de integrare europeană accelerată, această regiune poate deveni un hub între Europa, Asia și spațiul ex-sovietic, atât prin infrastructură, cât și prin oameni și capital.