Strategiile pentru dezvoltarea sistemului sanitar în Regiunea Moldova, pe agenda discuțiilor din cadrul Panelului de Sănătate al FERM 2025

Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025 | Forumul Economic Regional Moldova a adus împreună, timp de patru zile, actori-cheie din administrația publică locală și centrală, mediul de afaceri, mediul academic, ONG-uri și organizații internaționale, pentru a discuta despre viitorul unei regiuni aflate într-un punct de cotitură.

Panelul 6 – Sănătate și Servicii Medicale în Regiunea Moldova, care a reunit medici de elită, manageri de spitale, antreprenori și factori de decizie din sistemul sanitar. Concluziile acestei întâlniri au fost conturate de profesioniști cu viziune, care au pledat pentru un sistem medical coerent, adaptat specificului local și axat pe prevenție, colaborare și digitalizare.

Roman Boca (Dorna Medical): „Trebuie să vedem sănătatea ca pe un pilon de dezvoltare regională”

Fondatorul rețelei de centre și laboratoare Dorna Medical, Roman Boca, a subliniat, în deschiderea concluziilor, necesitatea integrării sănătății ca prioritate strategică în planurile de dezvoltare regională.

„Discutăm despre turism, investiții, dezvoltare economică, însă sănătatea trebuie să fie un pilon central al acestui efort. Fără oameni sănătoși și fără acces rapid, echitabil și eficient la diagnostic și tratament, nu putem construi nimic sustenabil.”

El a pledat pentru susținerea activă a unităților medicale din comunitățile mici, adesea neglijate în strategiile naționale.

„Spitalul mic face parte din ecosistemul comunității și trebuie valorizat ca atare. Nu îl putem evalua după aceleași standarde ca pe un spital județean sau universitar. Este nevoie de politici diferențiate și de susținere inteligentă, adaptată realității locale.”

Dr. Rodica Boca (Dorna Medical): „Fără diagnostic corect și la timp, medicina devine doar o formă de consolare”

Dr. Rodica Boca, medic primar în medicină de laborator în cadrul Dorna Medical, a evidențiat rolul esențial al investigațiilor de laborator în stabilirea unui act medical eficient și responsabil.

„Diagnosticarea precoce salvează atât vieți, cât și resurse. Este esențial să educăm populația în privința efectuării periodice a analizelor medicale și să acționăm pentru reducerea decalajului de educație sanitară dintre mediul urban și rural.”

În intervenția sa, Dr. Rodica Boca a atras atenția asupra crizei acute de personal calificat în domeniul laboratoarelor medicale, în special în regiunile slab deservite.

„Criza de resursă umană este reală. Nu doar aparatura performantă este importantă, ci mai ales specialiștii care știu cum să o folosească, cum să interpreteze rezultatele și să le coreleze cu tabloul clinic. Fără oameni bine pregătiți, sistemul nu poate funcționa eficient.”

Tiberius Brădățan (Spitalul Județean Suceava): „Sistemul nu mai poate fi reparat prin improvizații. Este nevoie de o nouă arhitectură”

Tiberius Brădățan, fost secretar de stat în Ministerul Sănătății și actual director medical al Spitalului Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava, a formulat una dintre cele mai clare și ferme concluzii ale panelului, subliniind necesitatea unei reconstrucții de fond a sistemului medical.

„Sistemul de sănătate a ajuns într-un punct în care improvizațiile și soluțiile de avarie nu mai funcționează. Avem nevoie de o nouă arhitectură a serviciilor medicale, una care să țină cont de realități precum geografia, demografia, mobilitatea populației și gradul de accesibilitate la servicii.”

Tiberius Brădățan a evidențiat importanța organizării unor rețele regionale funcționale, adaptate specificului local.

„Actualul model organizatoric generează ineficiență, pierderi de resursă umană și risipă de fonduri. Moldova are un profil distinct, care necesită politici și soluții adaptate, nu standardizate.”

Totodată, a accentuat caracterul esențial al digitalizării reale și al interoperabilității între sistemele publice și private.

„Fără o platformă digitală unificată și fără interconectarea fluxurilor de date dintre sistemul public și cel privat, nu putem vorbi de eficiență sau evoluție în sănătate.”

Valentin Ioan Stan (Spitalul Municipal Vatra Dornei): „Spitalul de la Vatra Dornei este dovada că se poate – cu echipă și parteneri”

Valentin Ioan Stan, managerul Spitalului Municipal Vatra Dornei, a adus în dezbatere o perspectivă pragmatică, susținută de rezultate concrete, privind potențialul unităților medicale mici în teritoriu.

„La Vatra Dornei am investit în parteneriate solide, în formarea continuă a personalului, în infrastructură și adaptabilitate. Am demonstrat că un spital mic poate funcționa performant, cu condiția să existe viziune, echipă și sprijin real.”

Acesta a evidențiat rolul esențial al administrației locale și al implicării comunității în susținerea unităților medicale.

„Un spital nu aparține ministerului, ci comunității. Atunci când primăria, consiliul local și cetățenii își asumă un rol activ, spitalul capătă nu doar resurse, ci și direcție.”

Valentin Ioan Stan a abordat și oportunitatea dezvoltării turismului medical în zonele balneoclimaterice, cu accent pe prevenție și recuperare.

„De ce să nu creăm pachete medicale integrate – prevenție, diagnostic, recuperare – în stațiuni turistice? Avem resurse valoroase, dar ele trebuie puse într-un sistem coerent.”

Dr. Mircea Bordiniuc (Spitalul Județean Suceava): „Fără infrastructură de excelență, chirurgia modernă nu are viitor”

Dr. Mircea Bordiniuc, medic primar în chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă la Spitalul Județean Suceava, a adus în prim-plan necesitatea unui suport tehnologic de înaltă performanță pentru actul chirurgical contemporan.

„Microchirurgia, chirurgia oncologică și reconstrucțiile complexe presupun echipamente de ultimă generație, medii sterile moderne și echipe multidisciplinare bine formate. Nu putem progresa în aceste domenii lucrând cu echipamente învechite și soluții improvizate.”

Mircea Bordiniuc a pledat pentru dezvoltarea unor centre regionale de excelență, capabile să deservească zone extinse, evitând astfel fragmentarea inutilă a resurselor.

„Nu este eficient ca fiecare spital să încerce să acopere toate specializările. Avem nevoie de o rețea coerentă de centre specializate, care să colaboreze și să se completeze reciproc la nivel regional.”

Concluzii:

Discuțiile din cadrul panelului au evidențiat un consens clar privind rolul esențial al sănătății ca pilon fundamental pentru dezvoltarea economică durabilă a Regiunii Moldova. Pentru a răspunde eficient provocărilor actuale, este imperativă implementarea unui plan regional de sănătate integrat, care să reflecte particularitățile geografice, demografice și socio-economice ale zonei.

O coordonare solidă între spitalele mari și cele mici, cu atribuții și specializări complementare, trebuie să devină o practică standard, pentru a asigura accesul echitabil și optimizarea resurselor. Totodată, este necesară promovarea și susținerea parteneriatelor public–private, în special în domeniul diagnosticării și prevenției, pentru a crește eficiența și a extinde accesul la servicii medicale de calitate.

Investițiile în resursa umană, cu accent pe formarea, retenția și dezvoltarea personalului medical în zonele defavorizate, reprezintă o prioritate absolută pentru creșterea capacității sistemului de a răspunde nevoilor comunităților locale. În paralel, digitalizarea reală și implementarea unor platforme comune de gestionare a datelor medicale sunt esențiale pentru asigurarea continuității tratamentului și pentru reducerea ineficiențelor administrative.

În ansamblu, regiunea dispune de resurse valoroase – profesioniști dedicați, idei inovatoare și inițiative promițătoare – însă este nevoie de un cadru coerent și colaborativ care să permită valorificarea acestora în mod sustenabil, în beneficiul sănătății publice și dezvoltării regionale.