Suceava printre județele cele mai afectate de reforma administrației: peste 600 de posturi locale desființate

Premierul Ilie Bolojan a prezentat, marți, la Palatul Victoria, un plan amplu de reformă a administrației publice locale, care prevede reducerea cu 40% a posturilor din unitățile administrativ-teritoriale (UAT) din întreaga țară.

Măsura a stârnit deja controverse în cadrul Coaliției de guvernare, fiind considerată una dintre cele mai ambițioase încercări de restructurare a aparatului bugetar local din ultimii ani.

Reforma administrației locale: cifre și impact național

Potrivit documentului oficial, în România există aproape 190.000 de posturi aprobate în administrația locală. Dacă reducerea propusă de premier s-ar aplica integral, numărul acestora ar scădea la 126.862, incluzând și posturile vacante. Efectiv, ar fi desființate 13.098 de posturi ocupate, echivalentul a aproximativ 10% din totalul angajaților din administrația publică locală.

Din cele 3.228 de UAT-uri, 1.655 ar urma să își reducă personalul, în timp ce restul unităților vor continua să funcționeze cu organigrame considerate deja eficiente. Cele mai afectate județe ar fi Prahova (724 posturi desființate), București (708), Argeș (649), Suceava (627), Galați (522), Mureș (513), Hunedoara (450) și Iași (439).

Guvernul subliniază că reducerea nu se va face uniform în toate localitățile, ci va fi concentrată acolo unde organigramele actuale nu sunt considerate eficiente, urmărindu-se optimizarea costurilor și creșterea performanței administrației locale.

Suceava, printre județele cele mai afectate

Datele oficiale arată că în județul Suceava există 7.042 de posturi aprobate, dintre care 5.015 sunt ocupate. Aplicarea reducerii cu 40% ar conduce la o organigramă de 4.736 de posturi ocupate, ceea ce înseamnă desființarea a 627 de locuri de muncă. Practic, aproximativ 13% dintre angajații din administrația locală suceveană ar urma să fie afectați.

Reforma ar viza 48 de unități administrativ-teritoriale din județ, adică 42% din totalul localităților, ceea ce situează Suceava printre județele cel mai puternic afectate de această măsură.

Argumentele premierului pentru reducerea masivă a posturilor

Premierul Ilie Bolojan a explicat că pentru a obține o reducere efectivă de 10% a personalului ocupat este necesară diminuarea cu 40% a posturilor totale. „În jumătate dintre UAT-uri trebuie făcute reduceri, iar cealaltă jumătate funcționează eficient cu structura existentă. În localitățile vizate, primarii și șefii de consilii județene trebuie să analizeze modul în care personalul poate fi utilizat mai eficient”, a declarat premierul.

El a adăugat că o reducere de 15% a personalului ocupat ar presupune o scădere de 45% a posturilor, afectând aproximativ 60% dintre UAT-uri. Scopul, a mai spus Bolojan, este ca administrația publică locală să funcționeze cu resurse mai bine calibrate, fără a compromite serviciile oferite cetățenilor.

Reacții și tensiuni în Coaliția de guvernare

Propunerea premierului a stârnit dispute aprinse între partidele din Coaliția de guvernare. Inițial, PSD și partenerii de coaliție acceptaseră o reducere de 20–25% a aparatului bugetar local, însă premierul a considerat procentul insuficient și a susținut varianta unei reduceri de peste 40%.

Din cauza acestor neînțelegeri, proiectul de reformă a fost amânat pentru câteva săptămâni. Surse politice citate de presă susțin că premierul ar fi amenințat cu demisia dacă reforma administrației locale nu va fi implementată conform planului propus.

Context și perspective

Reforma administrației publice locale este parte a unui efort mai amplu de eficientizare a aparatului bugetar, o temă discutată de ani de zile în România. Experiența altor state europene arată că optimizarea organigramelor locale poate conduce la economii semnificative și la servicii publice mai eficiente, dar implică și tensiuni politice și sociale, în special în zonele unde reducerea posturilor afectează comunități întregi.

În perioada următoare, rămâne de văzut modul în care Guvernul va negocia cu partidele din Coaliție și cu autoritățile locale pentru a implementa această reformă, fără a perturba serviciile publice esențiale și fără a provoca nemulțumiri majore în rândul angajaților din administrația locală.