Vicepreședintele IMM Suceava, Ștefan MANOLACHE, la FERM 2025: „Cei care reușesc să transforme fondurile europene în locuri de muncă sunt eroii dezvoltării locale”

FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025

Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025

Panel tematic:

Fonduri Europene și Guvernamentale: oportunități, provocări și cooperare transfrontalieră

Speaker:

Ștefan Manolache – Vicepreședinte IMM Suceava

Lucian Laurus – CĂMARA LAURUS SRL

Andrei Pîțu – Comfy Bistro și PIT RIDE SRL

Tema intervenției:
„Modele de succes în antreprenoriatul românesc finanțat prin fonduri europene – exemple din județul Suceava”

Panelul 2 – Fonduri Europene și Guvernamentale din cadrul FERM 2025 a adus în fața publicului trei exemple concrete de antreprenoriat curajos, alimentat de accesul la finanțări nerambursabile și susținut de muncă, viziune și determinare.

Un moment deosebit al panelului l-a constituit intervenția lui Ștefan Manolache, vicepreședintele IMM Suceava, care, pe lângă o analiză a provocărilor și beneficiilor aduse de fondurile europene în dezvoltarea regională, a adus în atenția publicului două povești inspiraționale din județul Suceava.

Este vorba despre Andrei Pîțu, antreprenor în domeniul HoReCa, și Lucian Laurus, fondatorul brandului „Cămara Laurus”, ambii beneficiari ai unor proiecte de finanțare europeană, care au transformat idei simple în afaceri sustenabile, contribuind la dezvoltarea economică a regiunii și la revitalizarea satului românesc.

Prezentările lor au oferit un exemplu clar despre cum pot fi puse în practică politicile de coeziune europeană și despre ce înseamnă, în realitate, curajul de a începe o afacere în România rurală, cu toate provocările birocratice și lipsa acută de forță de muncă.

Ștefan Manolache (IMM Suceava): „Cei care implementează proiecte europene sunt, în mod real, niște eroi”

În cadrul Panelului dedicat fondurilor europene și guvernamentale la FERM 2025, Ștefan Manolache, vicepreședintele patronatelor IMM Suceava, a evidențiat contribuția esențială a finanțărilor nerambursabile în dezvoltarea economică regională, precum și provocările majore cu care se confruntă implementatorii de proiecte.

„De peste 15 ani, IMM Suceava este implicat activ în atragerea și gestionarea fondurilor europene. Am sprijinit sute de români, în special din diaspora, să revină în țară, să-și deschidă afaceri și să se specializeze în domenii de actualitate, precum digitalizarea. Scopul nostru este să transformăm idei cu potențial în inițiative antreprenoriale viabile”

În prezent, în IMM derulează patru proiecte majore, prin care urmează să acorde finanțări între 60.000 și 100.000 de euro pentru 120 de beneficiari, în vederea înființării unor întreprinderi de economie socială. Aceste inițiative sunt proiectate să genereze peste 500 de noi locuri de muncă, în special în comunități vulnerabile, promovând incluziunea socială și reinvestirea profitului în cauze comunitare.

Cu toate acestea, Ștefan Manolache a tras un semnal de alarmă privind obstacolele birocratice persistente.

„Este un act de curaj să intri în acest hățiș legislativ. De prea multe ori, cei care implementează proiecte europene sunt priviți cu suspiciune, ca și cum ar avea alte interese decât dezvoltarea durabilă. Realitatea este că 99% dintre beneficiari acționează cu bună-credință, dorind să aducă o schimbare pozitivă în comunitățile lor. Din păcate, interpretările neunitare ale ghidurilor și criteriilor – de exemplu, definiția unei ‘persoane defavorizate’ – diferă de la un OIR la altul, ceea ce creează confuzie și blocaje.”

El a subliniat nevoia urgentă de claritate, simplificare și unificare a interpretărilor în procesul de implementare a programelor finanțate din fonduri europene, pentru ca eforturile antreprenorilor să nu fie zădărnicite de neclarități administrative.

Andrei Pîțu (Comfy Bistro & PIT Ride): De la bucătar în diaspora la antreprenor cu 12 angajați și 2 milioane lei cifră de afaceri

Invitat ca exemplu de bună practică în cadrul panelului, Andrei Pîțu, fondatorul Comfy Bistro și PIT Ride, a împărtășit parcursul său inspirațional de la viața de emigrant la statutul de antreprenor de succes în România.

„În 2018 am accesat o finanțare de 40.000 de euro printr-un program destinat românilor din diaspora. Eram bucătar, iar acel moment a reprezentat pentru mine începutul unei tranziții majore – de la angajat la manager de afacere. Am pornit cu doi angajați, iar astăzi am ajuns la 12 oameni în echipă, o cifră de afaceri de 2 milioane de lei și un profit net de 500.000 lei”

În 2022, a diversificat modelul de business prin lansarea unui restaurant mobil, adaptat contextelor dinamice de eveniment, iar în 2025 a obținut, împreună cu soția sa, Diana Pîțu, o nouă finanțare de 60.000 de euro pentru dezvoltarea unui proiect inovator de ride-sharing în mediul rural, cu accent pe impactul social.

„Prin PIT Ride ne dorim să acoperim o nevoie reală de mobilitate în zonele rurale. Proiectul va genera patru noi locuri de muncă și va deservi în mod prioritar persoane vulnerabile, ceea ce ne responsabilizează și mai mult în această direcție.”

Andrei Pîțu a subliniat că reușita în antreprenoriat nu este niciodată rezultatul unui singur factor, ci al unui cumul de elemente esențiale.

„Succesul nu vine peste noapte. Este rezultatul unei combinații între acces la finanțare, consultanță de calitate, muncă susținută, un cadru stabil și mai ales dorința sinceră de a face lucrurile bine. Nu toți antreprenorii vin la costum – suntem un business de familie, muncim cot la cot. Iar meniul rulotei e, da, internațional – adaptat fiecărui festival și public.”

Lucian Laurus (Cămara Laurus): Murături artizanale din Milișăuți, distribuite în întreaga Europă

Un alt exemplu de antreprenoriat de succes prezentat în cadrul panelului a fost Lucian Laurus, fondatorul Cămara Laurus, un brand specializat în producția și exportul de murături artizanale, cu origini în satul Milișăuți.

„Am pornit de la zero, cu un start-up. Eram țăran, dar am visat să devin antreprenor. Cu sprijinul echipei de la IMM Suceava, am reușit să transform această idee într-o afacere viabilă. Fără ajutorul lor, ne-ar fi luat cinci ani să ajungem aici”

În prezent, Cămara Laurus exportă anual aproape 300 de tone de murături în peste zece țări europene, inclusiv Anglia, Germania și Italia. Produsele sunt ambalate manual, în pungi vidate, respectând standarde înalte de calitate și păstrând gustul autentic românesc.

„Fac totul cap-coadă – cultiv varza, o murez, o ambalez, o trimit. Nu e simplu, dar e o muncă cinstită, curată și făcută cu pasiune.”

În ciuda succesului, Laurus a subliniat provocările reale cu care se confruntă sectorul agricol, în special lipsa acută de forță de muncă.

„Este tot mai greu să găsești oameni dispuși să muncească. Mă trezesc la ora 6 dimineața, merg 30 de kilometri să iau un ziler, și seara îl duc înapoi. Agricultura nu are pauză – e muncă zilnică, grea, dar necesară.”

În încheiere, el a atras atenția asupra nevoii de a canaliza mai eficient resursele și capitalul uman al diasporei către inițiative antreprenoriale sustenabile.

„Am văzut mulți români întorși din străinătate care au investit în case mari, cu etaje inutile, dar nu au fost ghidați să înceapă o afacere. Avem nevoie ca diaspora să revină acasă nu doar cu bani, ci și cu know-how, cu mentalitate de business – și să fie susținuți să creeze valoare adăugată reală în comunitățile noastre.”

Reacții și perspective

Ion Ștefanovici, președintele CAPDR și moderatorul sesiunii, a evidențiat importanța evenimentului „Gust de Moldova” ca platformă de promovare pentru inițiative antreprenoriale locale și regionale. El a propus ca afaceri precum cele prezentate în panel să fie integrate activ în cadrul edițiilor viitoare, atât ca expozanți, cât și ca exemple de bune practici.

Totodată, președintele a subliniat relevanța modelului de business de familie, evidențiind implicarea generației tinere în astfel de inițiative – un element cheie pentru sustenabilitate și continuitate. Un moment simbolic a fost prezența în sală a fiicei familiei Pîțu, un exemplu concret al transferului de valori și spirit antreprenorial către noile generații.

Concluzii:

Panelul 2 din cadrul FERM 2025 a evidențiat în mod convingător faptul că fondurile europene pot deveni instrumente reale de transformare economică și socială, atunci când sunt accesate în mod corect și susținute de viziune antreprenorială, muncă susținută și parteneriate instituționale funcționale.

Intervențiile lui Ștefan Manolache, Andrei Pîțu, precum și Lucian Laurus au demonstrat, prin exemple concrete, că dezvoltarea regională este posibilă chiar și în condiții dificile, cu resurse locale limitate, dar cu determinare și profesionalism.

Prin aceste lecții și reflecții, FERM 2025 își reconfirmă misiunea de platformă relevantă pentru dialog, inspirație și orientare strategică în sprijinul dezvoltării durabile a regiunii Moldovei.