România a coborât pe locul 44 în clasamentul privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială, fiind depășită de Bulgaria!

România a coborât pe locul 44 în clasamentul privind calitatea vieții și bunăstarea socială, după Bulgaria, din 170 de țări luate în calcul în cadrul studiului Indicele de Progres Social 2023, realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte.

În același timp, Danemarca, Norvegia și Finlanda ocupă primele poziții în top. Această schimbare plasează România cu o poziție mai jos față de anul precedent și menține țara, conform scorului înregistrat, în rândul țărilor din a doua categorie, după Argentina, Barbados și Bulgaria, conform unui comunicat al Deloitte, transmis, marți. În 2022, România a avansat în cea de-a doua categorie în cadrul aceluiași studiu.

Conform studiului, care analizează șase categorii de țări, România se aliniază tendinței globale, evidențiind stagnarea nivelului calității vieții și bunăstării sociale în 2023 sau chiar scăderea acestuia. Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din 170 de țări, luând în considerare trei dimensiuni principale. Metodologia implică atribuirea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază – inclusiv hrană și îngrijire medicală de bază, apă și salubritate, locuință și siguranță personală -, pentru cele legate de bunăstare – accesul la educație de bază, accesul la informații și comunicații, sănătatea și bunăstarea, calitatea mediului – și pentru elementele legate de oportunități – drepturile personale, libertatea personală și de alegere, incluziunea, accesul la educație avansată. Pe baza punctajului acordat, țările sunt grupate în șase categorii, într-o ordine descrescătoare.

„Această ediţie a raportului confirmă, din păcate, predicţiile ediţiei anterioare şi arată că indicele care măsoară progresul social la nivel global nu a mai crescut în 2023, ceea ce reprezintă o premieră de când este efectuată această analiză. În contextul provocărilor generate de instabilitatea economică, de tensiunile geopolitice şi de schimbările climatice, mai mult de trei sferturi din ţările analizate – adică patru din cinci persoane din lume – au stagnat sau chiar au scăzut din punctul de vedere al progresului social, din cauza declinului înregistrat de două dintre dimensiunile analizate la nivel global, şi anume accesul la educaţie avansată şi calitatea mediului înconjurător. Este important să ţinem cont de faptul că această analiză se concentrează pe aspectele non-economice, aşadar, deşi PIB-ul global pe cap de locuitor a crescut, statele lumii încă nu reuşesc să transfere această evoluţie economică în beneficii concrete pentru viaţa de zi cu zi a tuturor cetăţenilor”, a spus Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova.

Potrivit acestuia, studiile Deloitte explică faptul că investiţiile, creşterea economică şi progresul social sunt interdependente şi creează un cerc virtuos numai dacă sunt însoţite de măsuri suplimentare, cum ar fi facilitarea şi direcţionarea strategică a fluxului de investiţii către anumite industrii şi regiuni.

„Ţara noastră a urmat acelaşi trend – avem una dintre cele mai rapide creşteri ale PIB-ului pe cap de locuitor din UE din ultimul deceniu, însă diferenţele de dezvoltare dintre zonele urbane şi cele rurale se simt, la fel ca diferenţele dintre regiuni”, a subliniat Alexandru Reff.

În 2023, România s-a clasat pe locul 46 în lume la categoria nevoilor de bază, pe locul 49 din punctul de vedere al bunăstării şi pe locul 46 la categoria oportunităţi, spune studiul. Analiza privind valorile atribuite fiecărei coordonate care intră în aceste trei categorii arată că ţara noastră a obţinut cele mai bune rezultate la nutriţie şi îngrijire medicală (locul 28), la locuinţă (locul 43), siguranţă personală (locul 45) şi informaţii şi comunicaţii (locul 46). Pe de altă parte, coordonatele care înregistrează scoruri mai mici includ incluziunea socială (locul 71) şi apa şi salubritatea (locul 67).

În 2023, pe primul loc în lume se află Danemarca, cu un scor de 90,38. Potrivit studiului, Danemarca, Norvegia şi Finlanda ocupă primele poziţii în clasament, în timp ce Ciadul, Republica Central Africană şi Sudanul de Sud se află pe ultimele poziţii.

Toate statele membre UE se află în primele două categorii, Danemarca, Norvegia şi Finlanda ocupând cele mai înalte poziţii. Doar trei ţări din G7 – Germania (10), Canada (15) şi Japonia (16) s-au clasat în prima categorie a clasamentului.

Dintre ţările din Europa Centrală şi de Est, cea mai bună poziţie este ocupată de Estonia (18), urmată de Cehia (19), Slovenia (20), Lituania (31), Letonia (32), Croaţia (33), Slovacia (35), Polonia (36), Ungaria (40), Bulgaria (43) şi România (44).

Conform sursei citate, după o perioadă de peste zece ani în care indicele ce măsoară progresul social a înregistrat o creștere constantă, nivelul calității vieții și al bunăstării sociale a stagnat la nivel global în 2023. Într-adevăr, de-a lungul timpului, acest indice global a cunoscut o evoluție pozitivă, crescând de la 58,34 în 2011, anul primei realizări a studiului, la 63,44 la sfârșitul anului 2023. Totuși, nivelul înregistrat la finalul anului 2023 este aproape neschimbat în comparație cu indicele de 63,75 din 2022, având în vedere că majoritatea țărilor au stagnat sau chiar au înregistrat scăderi în anul precedent.

În ceea ce privește evoluția indicelui între 2011 și 2023, este notabil faptul că în perioada menționată, lumea a observat o creștere constantă a acestuia. Cu toate acestea, în 2023, pentru prima dată, nivelul calității vieții și al bunăstării sociale a cunoscut o ușoară scădere, situându-se la 63,44, față de 63,75 înregistrat în 2022. Acest declin poate fi considerat un semnal important, sugerând posibile schimbări sau dificultăți în ceea ce privește progresul social la nivel global.

Din 2011, patru ţări au înregistrat o scădere a nivelului progresului social, şi anume Venezuela (-6,18), Siria (-4,22), SUA (-1,40) şi Marea Britanie (-0,39). În ultimii 12 ani, 11 din cele 12 componente care alcătuiesc scorul global au crescut, cel mai mare avans fiind înregistrat de informaţii şi comunicaţii (+19,55), locuinţă (+8,70) şi apă şi salubritate (+7,71). Pe de altă parte, din 2011 până în prezent, scorul a scăzut la categoriile drepturi şi libertate de exprimare (-6,49).